Aşteptare- Octavian Goga

Trei trandafiri într-un pahar,
Trei trandafiri în floare,
Curaţi ca de mărgăritar,
Te-au aşteptat ieri în zadar
Să-i prinzi în cingătoare...
Te-au aşteptat, sărmane flori,
În liniştea mea moartă,
Şi,-ngălbenite de fiori,
S-au scuturat de câte ori
Foşnea un pas la poartă.
Amurgul vineţiu de-april
Îmi rătăcea prin casă,
Când frunzele tiptil-tiptil,
Ca nişte lacrimi de copil,
Cădeau încet pe masă.

Rondelul rozelor ce mor-Alexandru Macedonski

E vremea rozelor ce mor

Mor în grădini, şi mor şi-n mine

Ş-au fost atât de viaţă pline,

Şi azi se sting aşa uşor.

În tot, se simte un fior,

O jale e în orişicine.

E vremea rozelor ce mor -

Mor în grădini, şi mor şi-n mine.

Pe sub amurgu-ntristător,

Curg vălmăşaguri de suspine,

Şi-n marea noapte care vine

Duioase-şi pleacă fruntea lor... -

E vremea rozelor ce mor.

Pentru trandafirul din scaunul împărătesc -Lucian Blaga

Roz trandafir, frumuseţea ta
nu m-a cruţat. Din drum m-abat
şi mă răsfir, când zmeu - când stea -
prin ziua şi prin soarta ta.
Roz trandafir, care te-nalţi
suprafiresc la albe curţi
din scaunul împărătesc,
pe lespede în faţa ta
şi gândul ar îngenunchea.

Sau poate că tu nici nu eşti?
Vezi - sufletul mi-e-n cumpănă.
O, dac-aş şti, aş căuta,
o, dac-aş şti că fiinţă n-ai,
aş căuta să-mi înfloreşti
aievea-ntruchipându-te,
să nu-mi adii ca din poveşti
sau din închipuiri de rai.
Zmeu tulbure şi amăgit -
eu mi-aş stârni grădinile,
trimite-mi-aş albinele -
din ceara răsăritului
cu foi, pleoape, ghimpi pe fir,
să te clădească trandafir
de la nămiezi la asfinţit.

Fragment de sonată fără nume/Jose Maria Peman

Îţi voi săruta mâinile
Cum sărută vântul trandafirul serii.

Îţi voi săruta gura
Cum sărută vâlvătaia focului lemnul.

Îţi voi săruta ochii
Cum sărută soarele geamul, în zori.

Îţi voi săruta fruntea
Cum îndoiala sărută gândul...

Inscripţie pe un sărut-Fatma Sadâc

trandafir geană de rouă

înflorit sub lună nouă

dulce boarea ta să vină

la un vad de lună plină

cu fiorul primei şoapte

să mă vindece de noapte

şi să-mi dea durerea dulce

pe mireasmă să mă culce

şi la vad de lună seacă

gândul roşu să mă treacă

Rondelul rozelor de azi şi de ieri-Alexandru Macedonski

Umbrit de rozele ce-au fost,
Visând sub rozele de-acum,
Aş vrea obştescul adăpost
Să-mi fie la un colţ de drum.

Ştiu al vieţii mele rost
Simţirea din al lor parfum,
Umbrit de rozele ce-au fost,
Visând sub rozele de-acum.

Oricui va spune pe de rost
Că nu-mi vrui soarta nicidecum
Născut în ceasul cel mai prost...
Dar am trăit, nu prea ştiu cum,
Umbrit de rozele ce-au fost.

Catren -Omar Khayyam

Eu sunt minunea lumii, spunea ieri trandafirul.

Cine-ar avea curajul să-mi facă vreo durere?

Cânta privighetoarea şi repeta zefirul;

O zi de fericire, un an de lacrimi cere....

Trandafirul-Jorge Luis Borges

Trandafirul,
nepieritorul trandafir pe care nu-l cânt,
greu de miresme,
trandafirul din grădina neagră în puterea nopţii,
cel din orice grădină şi orice înserare,
trandafirul ce renaşte din uşoara
cenuşă prin arta alchimiei,
trandafirul persanilor şi al lui Ariosto,
cel întotdeauna singur,
întotdeauna trandafirul trandafirilor,
tânără floare platonică,
arzătorul şi orbul trandafir pe care nu-l cânt,
trandafirul de neatins.

Catren-Omar Khayyam

Mi se spune: "Khayyam, nu mai bea!"

Eu răspund: "Când beau, aud ceea ce spun

trandafirii, lalelele şi iasomiile.

Aud chiar ceea ce nu-mi poate spune iubita!"

La rosa bianca (Trandafirul alb)-Attilio Bertolucci

La rosa bianca

Coglierò per te
l'ultima rosa del giardino,
la rosa bianca che fiorisce
nelle prime nebbie.
Le avide api l'hanno visitata
sino a ieri,
ma è ancora così dolce
che fa tremare.
E' un ritratto di te a trent'anni,
un po' smemorata, come tu sarai allora.

Trandafirul alb

Voi culege pentru tine
ultimul trandafir din grădină,
trandafirul alb care înfloreşte
odată cu lăsarea ceţii.
Albinele avide l-au vizitat
până ieri,
dar este încă atât de dulce
că se înfioară.
Este un portret cu tine la treizeci de ani,
un pic amnezică, cum tu vei fi apoi.

Tema rozei (numărul patru) (4o Motivo da rosa)-Cecilia Meireles

Nu te mâhni când vezi căzând petala:
A nu mai fi, e tot un mod de-a fi.
Şi roze de cenuşă spulberată
O să descoperi, lângă cele vii.
Parfumul meu chiar şi din spini se lasă:
În cele patru vânturi va pluti.
Mi-or răsfoi eterna desfoire,
Şi-n veci pierdută, vecinic m-or găsi.