Boicotarea votului =căluș in gura democrației

 

"Boicotarea votului înseamnă un caluș pus in gura democrației,o impunere a tiraniei unui Nimeni peste un popor căruia nu-i pasă de destinul său."George Washington

Desteapta-te, romane!-Andrei Muresanu

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechïul nost’ pământ!

Asa sa-i ajute Dumnezeu!

Caprioara pierduta-Cristian Petru Balan

Bătrânul pădurar s-a-ntors din largul zării
La casa-i din pădure-ascunsă-ntre coline.
Acolo, -n dreptul curţii, în mijlocul cărării,
Găsi o căprioară culcată sub glicine.

S-a aplecat cu grijă şi-n braţe-a luat-o-ncet...
Era rănită, biata, în piept, cu-nsângerare,
Şi tremura-n durere, gemând uşor, discret;
Dar el ştia de leacuri şi ierbi vindecătoare

Şi-a dus-o iute-n casă cătând s-o oblojească
Şi ca să-i spele rana de sânge şuroind;
I-a scos din rană plumbii, i-a pus sulfine, iască,
I-a dat salată verde şi dragoste, şi-alint...

Şi astfel căprioara s-a-nzdrăvenit cu zile
Şi s-a-mblânzit supusă zburdând pân' la izvor,
Dar revenea prin preajmă păscând printre zambile,
Părea că totdeauna va sta lângă pridvor.

Iar pădurarul vesel şi fericit se-arată,
Simţind că nu e singur, simţind că-i îndrăgit...
De-aceea îi răspunse cu dragostea lui toată,
O, cât e-acum de mândru şi cât de fericit!

Cu drag, el îi culege frăguţii dulci din vale,
O-mbracă în ghirlande de frunze şi de flori,
Ori îi sărută ochii şi botişorul moale
Şi-i cântă blând din fluier, şi seara, şi în zori...

Gingaşa căprioară, ţâşnind din muşchiul verde,
Se-ntrece-n salt cu mieii voioşi de pe tăpşan;
Aleargă după fluturi şi prin poieni se pierde,
Se-ascunde printre ierburi ori zburdă cu elan.

Spre seară, se întoarce la casa dintre cetini
Unde primeşte dulciuri şi fărâmiţe moi;
Ea simte că-i iubită, şi simte că-s prieteni,
De-aceea totdeauna ea vine înapoi!

Dar într-o zi ploioasă bătrânu-i pierde pasul,
Căci mândra căprioară a dispărut subit.
Atunci porni pe urmă-i şi, ridicându-şi glasul,
O strigă lung prin codru - dar ea n-a mai venit...

Zadarnic, pădurare, o cauţi prin desişuri!
Zadarnic, zi şi noapte, o strigi şi pieptu-ţi rupi!
Nu ştii că-n codru-acesta sunt mii de ascunzişuri?
Şi n-auzi tu, prin ceaţă, cum urlă-atâţia lupi??!

Vedea-te-as la umbra si racoare!

Ceasul de apoi-Tudor Arghezi

În cer,
Bate ora de bronz şi de fier.
Într-o stea
Bătu ora de catifea.
Ora de pâslă bate
În turla din cetate.
În ora de lână
Se-aude vremea bătrână
Şi se sfâşie
Ora de hârtie.
Lângă domnescul epitaf
Bate glasul orei de praf.
Aznoapte, soră,
N-a mai bătut nici-o oră.

Mihnea si Mishu

A trecut de-atunci un an.

Pădure verde,pădure deasa-Dumitru Matcovschi

Pădure verde, pădure deasă,

Cea mai adâncă, cea mai frumoasă;

Și trece-o vară c-un dor pribeag,

Și nu mai vine cine mi-e drag.

Pe o cărare demult uitată

Se plimbă luna însingurată;

Adoarme puiul pe ram de fag,

Și nu mai vine cine mi-e drag.

O frunză verde îngălbenește,

Vântul o rupe și-o rătăcește;

Se-așterne bruma pe mal de lac

Și nu mai vine cine mi-e drag.

Pădure-mamă, pădure-soră,

Doru-i de-o viață și nu-i de o oră;

Iar viața trece, troiene cad,

Și nu mai vine cine mi-e drag.

Poate că Dumnezeu avea nevoie de un înger...

Poate că Dumnezeu avea nevoie de un înger....dar  mie  mi-a  deschis poarta spre infern.

2 ani in urma la Firenze

Omul potrivit la locul potrivit

Și acum -Ion Horea

Am pierdut foarte mult timp
în căutarea timpului,
foarte mult pământ,
în așteptarea pământului,
foarte multe culori
și arbori și cer și păsări
în urmărirea lor,,,
și acum, de la capat, îmi împlânt
unghiile în pământ ,ca o fiară de pradă,
ca un copil urmăresc păsările
în zborul lor din adânc,
iau totul de la capăt ,să ajung
aici unde am ajuns,să înțeleg
ceea ce pot să înțeleg.
Râuri își iau zborul ,rând pe rând
adaugând
și murmurând
și colorând.

Lipseste Dulcineea

Iarba de uitare -Cezar Baltag

A căzut steaua
Mi-am strâns cenușa sub cap și am chemat
somnul

Și am visat că se făcea un dulce și un amar
Și am visat că se făcea o vreme fluidă

Și am visat o balanță
care cântărea zile și nopți
și o femeie care torcea norii

Era un râs pestriț în păsări și pești.
Și bătrâna secerătoare
îmi legăna viața
într-un leagăn de gresie.

Pământul
era
ca pământul
bun de născut și murit.

Unde și unde o vamă, unde și unde
un deal
Aici apă, dincolo noapte, mai încolo
mosorul pustiului
Râsul dezleagă snopii, plânsul îl treieră
lumina își caută ziua
cenușa întârzie.

2

Vreau o floare de uitat lumea
o iarbă de visat cuvintele din lacrima
orbului

Scară albastră pentru zodii
foc înfrunzit
urcând o clorofilă roșie
în setea cuvântului

Si viata -Eugen jebeleanu

Si viata care merge inainte
si fara tine.si fara tine ,si fara tine
triumfatoare viata pe ruine,

pe oase si pe parul tau de luna,
pe ceea ce a fost si nu e
pe ceea ce coboara ,pe ce suie,

pe ceea ce nu stim daca e,
pe ceea ce nu stim daca a fost
si cu ce rost ,si cu ce rost,si cu ce rost,

pe ceea ce ai vrea sa intorci si nu se poate,
pe ceea ce-i aproape si -i departe ,
pe ceea ce desparte

Cuplu celebru

"Afară cu mamelucii!"

Miss parnaie

Prioritatea zero a Romaniei

Homeopatia astrala (sursa internet)

Homeopatia astrologica

"Dumnezeu a facut sa creasca o planta pentru fiecare boala - cu exceptia prostiei", spune un proverb german si, daca ne uitam la avantul pe care l-au luat in ultima vreme homeopatia, medicina naturista, medicina alternativa in general, vechiul proverb devine din ce in ce mai de actualitate. In S.U.A. anilor 90, circa o treime dintre pacientii cu program de asigurare medicala (health care) dezertasera, optand definitiv pentru metodele de tratament alternative. Principalul motiv invocat de ei a fost ca metodele alternative sunt mult mai putin agresive, pe de o parte, si ca procesul vindecarii nu se margineste la repararea corpului fizic, ci se extinde si asupra starii psihice a bolnavului.

Astrologia cuprinde, la randul ei, date cunoscute din vechime, cu privire la alimente, plante, minerale benefice nativilor nascuti sub VIBRATIILE specifice ale unei planete. Cunoscandu-le mai bine, ne vom putea convinge singuri de efectele acestora. Insusi Hipocrate, parintele medicinii, afirma in scrierile sale: "Nunquam bonus medicus nisi astrologus" - nu poti fi un medic bun fara a fi astrolog.

 

 

  

 

BERBEC

Marcati de influenta planetei Marte, Berbecii sunt firile cele mai dinamice ale cercului zodiacal. Marte guverneaza capul si fata (cu exceptia nasului), precum si cele doua emisfere cerebrale. Planeta este asociata cu fierul, asa incat guvernarea sa se extinde si asupra sangelui (in compozitia caruia fierul joaca, dupa cum bine stim, un rol esential).

Mai intotdeauna, "martienii" au o cicatrice in zona capului, semn al firii lor aventuroase si a placerii de-a sfida pericolele de orice fel, care ii face sa se aleaga in copilarie cu semne de buna purtare - bineinteles in zona corpului guvernata de planeta lor, capul. Berbecii au nevoie de mult exercitiu fizic pentru a se mentine in forma, dar si pentru a preveni prefacerea energiei lor fizice debordante in energie nervoasa. De aceea sunt atat de buni sportivi, exceland in sporturile care necesita un mare consum fizic si curaj.

Regimul alimentar al Berbecilor trebuie sa cuprinda ceapa si praz, care au un dublu efect benefic: contribuie la fluidizarea sangelui si au un efect usor sedativ. Le place la nebunie mancarea condimentata, care ingerata in cantitati rezonabile le face bine, dar, din pacate, nativii acestei zodii au tendinta de-a face exces de ardei iute, boia si mustar, care in cantitati modice au chiar un efect curativ.

Cand se imbolnavesc, Berbecii o fac lata - mai intotdeauna bolile apar sub forma acuta, dar nu dureaza mult timp deoarece vitalitatea martiana le permite o recuperare la fel de rapida, pe cat de brusca este imbolnavirea. In aceste cazuri, ceaiul sau siropul de paducel vor face minuni pentru restabilirea cat mai rapida si mai completa a starii de sanatate. Berea este pentru Berbeci mai mult un aliment decat o bautura, deoarece hameiul pe care-l contine ii fortifica.

Vitaminele care ii ajuta pe Berbeci sa-si mentina forma maxima sunt Pp si B12, iar remediile homeopatice adesea prescrise pentru aceasta zodie sunt Arnica, Blonoidum si Nux vomica.

 

 

TAUR

Calmi, robusti, maestri ai savurarii placerilor vietii, Taurii stau sub semnul planetei Venus, intruchipand fertilitatea. Venus confera un temperament sangvin, dar acesta este intrucatva ingreunat de elementul pamant de care apartine zodia, asa incat rezulta un temperament aproape placid, marcat de izbucniri colerice. In corpul uman, zodia Taurului guverneaza gatul, amigdalele, laringele si faringele, gura, limba, maxilarul inferior, glanda tiroida, vertebrele cervicale, o parte a nervului optic si, impreuna cu Pluto, organele genitale interne la femei, jugulara si carotida.

Gustand peste masura din placerile vietii, Taurii se imbolnavesc cel mai adesea de stomac (efectele supraalimentatiei), amigdalita pultacee, laringita, difterie, dar si boli genitale. Femeile sunt deosebit de fecunde. Alimentele care sunt in rezonanta cu organismul Taurilor sunt sparanghelul, anghinarea, cerealele si fasolea de orice fel. Fructele cele mai recomandabile sunt toate sortimentele de struguri, merele, perele si fructele de padure. Majoritatea condimentelor Taurilor le fac bine (sac!). Plantele cu efect terapeutic pentru Tauri sunt menta, izma creata, cuisoarele (cativa stropi de ulei de cuisoare adaugati apei de baie ii remonteaza numaidecat) si macrisul.

Ca orice semn de pamant, Taurul se reface in contact nemijlocit cu natura, si mersul cu picioarele goale il ajuta sa-si echilibreze energia, la fel gradinaritul si robotitul prin casa. Tendinta de ingrasare trebuie tinuta in frau inca din copilarie, pentru ca nativii din Taur sunt adevarati gurmanzi, inzestrati cu un apetit rabelaisian.

Remediile homeopatice cele mai eficiente sunt cele corespunzatoare vibratiilor planetei Venus: Cuprum, Thuya Apis si Pulsatilla, dar si Antimonium crudum care se afla in rezonanta cu vibratiile lunare. Vitamina recomandata acestor venusieni este vitamina F.

 

          

 

GEMENI

Agili, rapizi si indemanatici, cu reflexe deosebit de bune - in mod special cele ce presupun finete in executie -, Gemenii nu sunt insa caracterizati indeobste de forta fizica. Musculatura este longilina si are tonus. Planeta guvernatoare, Mercur, le confera un temperament nervos, dinamic si o mare disponibilitate in comunicare. In plus, mobilii mercurieni pastreaza cel mai adesea un aer tineresc pana la o varsta inaintata. In corpul uman, Gemenii sunt considerati guvernatorii cailor respiratorii superioare (traheea si bronhiile), ai plamanilor, ai umerilor, sternului, mainilor (de unde si o mare dexteritate manuala). Dintre glande, timusul cade sub incidenta Gemenilor, iar in cadrul sistemului circulator Gemenilor le revin circulatia vaselor capilare si artera pulmonara. O parte a nervilor optici este, de asemenea, asociata cu aceasta zodie.

Bolile cel mai frecvent intalnite la Gemeni sunt starile de anxietate, tendintele de surmenaj, frecventele raniri ale umerilor si mainilor, nevralgiile intercostale, afectiunile acute sau cronice ale plamanilor sau bronhiilor (ca astma si pleurezia) si afectiunile sistemului nervos periferic. Mancarurile care le priesc Gemenilor sunt cele care contin mazare, fasole cu bobul lat, morcovi, nuci, dar mai ales migdale nepreparate - care joaca un rol important in combaterea starilor de anxietate -, alune si arahide. Plantele care au un efect benefic asupra acestui semn mutabil de aer sunt lavanda si lacramioarele (in aromoterapie), feriga, origanul (popular: sovarv), semintele de anason si cele de chimen (sub forma de ceaiuri, uleiuri sau tincturi).

Remediile homeopatice in consonanta cu specificul zodiei sunt Mercurius, Argentum nitric, iar sarea biochimica este Kali muriatric, folosita mult in homeopatie. Dupa unii autori acestora li s-ar adauga Arsenicum si Kali phosphoricum. Vitaminele indicate Gemenilor sunt vitamina B1 si vitamina F.

 

 

RAC

Pentru a-si mentine in forma sensibilul sistem organic de lunarieni, Racii au nevoie sa fie dusi la inot inca de mici, ceea ce le fortifica nu doar corpul, ci ii echilibreaza si emotional, si ar trebui sa-si petreaca mult timp pe... ringul de dans. Asta pentru ca miscarile ritmice sustinute au un efect fortifiant deosebit asupra structurii corpului lor, unde trebuie avuta o deosebita grija de sistemul circulator si cel limfatic. Temperamentul racului este limfo-sangvinic.

Racului ii corespund in corpul uman stomacul, duodenul si partea inferioara a esofagului, sanii, ochiul stang precum si varful plamanilor. Multe dintre problemele de sanatate ale Racilor sunt in legatura cu retentia de lichide in organism, care poate duce la intoxicatii si afectiuni misterioase, de natura psihosomatica si nu functionala. Disfunctiile digestive se fac simtite periodic, sub forma dispepsiilor organice sau functionale, care apar inca din copilarie si duc adesea la anemie. Aceleasi probleme digestive duc la pierderi de saruri minerale si vitamine din corp, la batranete apare frecvent incontinenta urinara.

Alimentele cu un efect tonifiant si regenerator asupra organismului Racilor sunt varza alba si rosie, napii, pestele, lactatele (dar nu cele prea bogate in colesterol). Un aport suficient din alimentele mentionate reuseste sa mentina, in general, in echilibru acest organism delicat. Plantele cu un efect bun in aromoterapie sunt trandafirii albi, nuferii si crinii. Tarhonul ajuta la refacerea stocului de saruri minerale, la fel Verbina, iarba-surzilor si ochii-soarecelui sunt recomandate mai ales sub forma de tincturi. Remediile homeopatice cuprind Selenium, Argentum, Silicea, Antimonium crudum si Kali carbonicum. Periodic, Racii au nevoie de un aport de vitamina B2.

 

 

LEU

Puternica vitalitate pe care le-o confera Leilor astrul zilei se manifesta in lume sub forma unui temperament bilios si nervos. Leii nu sunt insa foarte priceputi in a-si doza efortul si acest lucru se razbuna, mai curand sau mai tarziu, asupra sanatatii lor. De multe ori, orgoliul ii impiedica pe Lei sa-si marturiseasca suferintele fizice. Pe de alta parte, le cam sta in fire sa se neglijeze.

Primul lucru de care trebuie sa se ocupe un Leu care doreste sa-si mentina sanatatea este dozarea efortului, altfel vitalitatea sa se va risipi curand si bolile de inima nu vor intarzia sa apara. Leii care-si asuma prea multe responsabilitati vor avea de suferit cu coloana vertebrala (in mod special vertebrele dorsale). Ochiul drept este, de asemenea, un punct slab pe harta sanatatii Leilor, iar cei care se consuma prea mult nervos si nu-si gasesc o forma de expresie creativa pot avea de suferit ingrozitoarele dureri ale nevralgiei de trigemen. Circulatia arteriala poate claca la nivelul cordului sau/si al ochilor. Seara, vitalitatea si rezistenta nervoasa a Leilor scade brusc. Leilor li se recomanda sa faca dus, si nu baie, pentru ca baia le scade nivelul energetic.

Leilor nu le sta bine sa fie vegetarieni, carnea le fortifica organismul, la fel ca mierea si orezul, care trebuie sa faca parte constant din alimentatia lor, la fel ca spanacul, urzicile si lintea, care contin mult fier.

Plantele in afinitate cu vibratiile solare sunt: floarea-soarelui (evident), galbenelele si rostopasca - unul dintre remediile-minune pentru afectiuni specifice zodiei. Ierburile aromatice precum sofranul, rozmarinul, menta, dafinul si RUTA- http://fr.wikipedia.org/wiki/Rue_officinale

http://en.wikipedia.org/wiki/Ruta_graveolens%28cunoscuta si sub numele de varnant), adaugate in mancaruri, au, de asemenea, un efect terapeutic asupra organismului leonin. Remediile homeopatice de baza sunt Aurum, Natrium muriarticum, Phosphorus si Ignatia. Leii nu trebuie sa uite sa-si refaca energia luand vitaminele A, D si H2.

 

  

 

FECIOARA

Cea de-a doua zodie guvernata de Mercur are o preocupare innascuta pentru sanatate, apreciind mult remediile naturiste si regimul vegetarian. Pentru aceasta zodie de pamant, remediul natural cel mai eficient este... aerul, de aceea plimbarile lungi in aer liber (si pe cat posibil nepoluat) au un efect imediat de calmare asupra temperamentului nervos al Fecioarelor, si asta ajuta la mentinerea sanatatii intr-o masura mult mai mare decat si-ar putea imagina. Mersul cu bicicleta (dar nu pe strazile unui oras aglomerat), de preferinta in mijlocul naturii, este, de asemenea, recomandat.

Fecioarele guverneaza circulatia sangvina si limfatica a abdomenului, intestinele, pancreasul (partial) si nervul motor ocular extern. Temperamentul nervos al acestor mercurieni ii predispune la stari de ingrijorare nevrotice, care pot genera dureri surde, dar persistente de cap, ce pot fi inlaturate, insa, neasteptat de usor printr-o alimentatie adecvata si prin plimbarile mai sus mentionate sau prin exercitii de yoga (in special exercitiile de relaxare). Problemele lor serioase de sanatate sunt insa legate de tractul digestiv: probleme de asimilare intestinala, dureri abdominale (provocate de "nervi" care se duc direct la stomac), perturbari ale tranzitului intestinal (sunt adesea constipati), exces de fermentare. Alte pericole care pandesc Fecioarele sunt diabetul insipid, apendicita, pancreatita si peritonita. Femeile sunt destul de des sterile. Sistemul nervos al Fecioarelor este sensibil la stres si la starile prelungite de ingrijorare care

contribuie la subminarea sanatatii lor.

Fecioarelor le face foarte bine sa consume cartofi, gulii, telina si alimentele mentionate la zodia Gemenilor (pentru ca au acelasi guvernator - planeta Mercur). Plantele aromatice si medicinale sunt, de asemenea, identice, la fel remediile homeopatice, comune celor doua zodii mercuriene.

 

  

BALANTA

Inzestrate cu acelasi temperament sangvin placut si gentil ca Taurii, Balantele sunt insa departe de robustetea si vigoarea specifice zodiei fixe de pamant. Vitalitatea lor este cu mult mai scazuta, in schimb sunt firi mai rafinate, de multe ori artistice, efect al planetei Venus intr-un semn de aer. Tendinta catre leneveala (caracteristica ambelor zodii venusiene) le face sa evite exercitiul fizic, de care au, de fapt, nevoie in mai mare masura decat multe alte zodii. Lipsa de miscare fizica, pe care ar trebui s-o practice cu regularitate, le pricopseste rapid cu cearcane si migrene sacaitoare persistente.

Balanta guverneaza rinichii si vezica urinara, in corpul barbatesc - prostata, partea lombara a coloanei vertebrale (impreuna cu Sagetatorul), precum si nervul facial.

In general, tendinta organismului de-a retine toxinele este cea care duce la afectiunile renale, cum ar fi insuficienta renala acuta sau cronica. Disfunctiile renale pot duce si la edeme ale membrelor inferioare (picioare umflate). Colibaciloza este, de asemenea, o boala des intalnita in randul Balantelor, la fel ca insuficienta circulatorie venoasa si limfatica, mai ales la nivelul bazinului, si afectiunile genito-urinare, ca cistita si anexita. Igiena intima trebuie respectata cu cea mai mare strictete.

Regimul alimentar al Balantelor, carora le cam plac mancarurile grele, trebuie sa contina multe cereale, fructe de padure, sparanghel, fasole si, surprinzator, mai toate condimentele, in mod special ardeiul iute. Menta, sub orice forma, ajuta la claritatea proceselor mentale. Uleiul sau parfumul de trandafiri imperiali, de zambile si de toporasi, folosit in aromoterapie, produce calmarea nervoasa. Principalele remedii homeopatice sunt Cuprum, Pulsatilla, Anacardium, Thuya si Apis. Organismul Balantelor cere un aport sporit de vitamina F.

 

 

SCORPION

Acesti nativi, marcati de doua energii extrem de puternice - cea a temerarului Marte si cea a necrutatorului Pluto - au un temperament paradoxal. In aparenta sunt calmul personificat (in astrologie se vorbeste despre "masca scorpionica"), datorat autocontrolului plutonian, dar de sub aceasta suprafata apar izbucnirile martiene, capabile sa reduca la tacere pana si pe cel mai vajnic dintre Berbeci. Avem deci o structura temperamentala limfatico-bilioasa. In reprezentarea astrologica a corpului uman, Pluto guverneaza organele genitale externe si interne, colonul, partial prostata, rectul si anusul. El este, de asemenea, pus in legatura cu nasul si nervii auditivi.

La fel ca rudele lor martiene, Berbecii, Scorpionilor le fac bine mancarurile condimentate (dar nu in exces), ceapa, datorita efectului ei benefic asupra fluiditatii sangelui, urzica, prazul si ardeii capia. Un puternic efect linistitor si, in acelasi timp, afrodiziac il au asupra lor esenta de glicina, uleiul de rododendron si cel de aloe.

Plantele medicinale in afinitate cu semnul Scorpionului sunt: mintea matei (catusnica)

[,,Catusnica - Nepeta cataria

Denumire stiintifica: Nepeta cataria

Denumire populara: catusnica; iarba matei, menta pisicii

Habitat: Planta originara din Europa, cultivata in Marea Britanie si SUA.

Recoltare: Frunzele si varfurile inflorite se culeg intre iunie si septembrie.

Partile utilizate: Frunzele si varfurile inflorite.

Actiune: Carminativ (care favorizeaza expulzarea gazelor intestinale), antispastic, nervin (actioneaza sedativ asupra sistemului nervos), astringent.

Indicatii terapeutice: Catusnica este un remediu traditional pentru raceala si gripa. Este un diaforetic (provoaca transpiratia) ce ajuta in stari febrile, in special in bronsita acuta. Datorita actiunilor carminative si antispastice, planta amelioreaza deranjamentele la stomac, constipatia, flatulenta si colicile. Este un remediu perfect pentru tratarea diareei la copii.

Combinatii: In raceli se combina cu salvie indiana , soc, coada soricelului sau ardei iute.

Preparare si administrare: Infuzie - se toarna o cana de apa fierbinte peste 2 lingurite de planta uscata si se lasa la infuzat 10-15 min. Se bea de trei ori pe zi. Tinctura - 2-4 ml de tinctura de trei ori pe zi."]

, alunul de munte si porumbarul. Siropul sau decoctul de porumbele are un efect deosebit de puternic asupra reducerii febrei mari pe care o fac Scorpionii si ajuta la regenerarea rapida dupa forme acute de boala - deoarece Scorpionii sufera doar rareori de afectiuni cronice.

Scorpionii trebuie sa se fereasca de hemoroizi, deci constipatiile prelungite nu trebuie trecute cu vederea. Sunt, de asemenea, predispusi la contractarea maladiilor venerice. Barbatii fac adesea prostatita, pe cand femeile au, de multe ori, probleme cu ovarele si uterul, cum ar fi leucoreea (sangerari intermitente intre menstre), dismenoree (ciclu neregulat), chist sau fibrom si ulceratii.

Remediile homeopatice de baza sunt Lochesis, Thuya si Platina. Pentru a intari rezistenta organismului, Scorpionii au nevoie de vitaminele P si B12.

 

 

   

SAGETATOR

Sagetatorii sunt binecuvantati de marele benefic Jupiter cu un temperament sangvin, care are insa si o componenta bilioasa. Adica, sunt vioi si au un bun echilibru intre stimuli si reactie, dar din cand in cand pot avea iesiri de manie care ne aduc aminte de Jupiter - Zeus, tatal zeilor. Le place sa se impartaseasca din placerile vietii si nu prea tin justa masura nici la mancare, nici la bautura. Placerea de miscare este mare si le face foarte bine, insa arareori exista disciplina. Desi sportul ii atrage, ei exerseaza fie prea mult, fie prea putin. Partile corpului ce corespund zodiei Sagetatorului sunt: ficatul, vezica biliara, in parte, pancreasul, coapsele si partea sacrala si coxigeala a coloanei vertebrale, nervul sciatic, circulatia arteriala in ansamblul ei. Mancarea foarte consistenta si bautura afecteaza invariabil ficatul si pancreasul, a caror leneveala produce in timp obezitate, cu tot cortegiul ei de afectiuni digestive. Grasimile si

zaharurile se prelucreaza foarte greu, ceea ce poate duce la pancreatita si diabet. Coxartroza si artroza lombara si alte afectiuni sau traumatisme pot afecta femurul si nervul sciatic. Citricele, mai ales grapefruitul si coacazele rosii sau negre pot face minuni pentru un ficat obosit si pot mentine elasticitatea vaselor sangvine, prevenind, de asemenea, hipertensiunea. Ceapa si usturoiul, in cantitati cat mai mari, fortifica organismul de tip jupiterian, iar telina si dafinul adaugate in mancare le fac, de asemenea, foarte bine.

Plantele medicinale in afinitate cu Sagetatorul sunt: anasonul, scortisoara, melisa si rasinile aromatice. Remediile homeopatice corespunzatoare planetei Jupiter sunt Sulfur, Colchicum si Nux vomica. Vitaminele de care are nevoie un jupiterian sunt multe la numar: F, K, B6, H, I si J.

 

 

  

CAPRICORN

Saturnienii sunt potcoviti de marele malefic cu un temperament limfatico nervos, adica inchis, tensionat, adesea inclinat catre depresii. Ii salveaza umorul sec, care trebuie cultivat pentru ca este un remediu excelent impotriva incarcarii nervoase la care semnul este predispus. Sedentarismul de care sufera multi capricorni le poate accentua starile negative. Moderati din fire, capricornii sunt mai degraba anorexici, decat rubiconzi si pot pierde usor cateva kilograme in conditii de stres.

In corpul omenesc, Capricornilor le corespunde scheletul osos in general, cu accent asupra genunchilor, care se intepenesc cu mare usurinta. Pielea este guvernata tot de Saturn, iar dintii si maselele cad tot in curtea lor, deoarece semnul pierde mult calciu din organism.

Lipsa de exercitiu duce la atrofierea incheieturilor, ceea ce poate duce in timp la diverse tipuri de scleroza. Tot din sedentarism decurg si atrofia musculara si reumatismul articular. In cazuri extreme se poate instaura paralizia. Scleroza atinge adesea nervul auditiv, ceea ce poate duce la surzenie, iar pielea este de cele mai multe ori uscata, cu tendinte de descuamare. Eczeme de multe tipuri pot sa apara pe un fond de stres prelungit, iar in cazuri mai rare psoriazisul. Ceea ce este remarcabil este cat de rezistenti sunt Capricornii la boli, mai ales la cele cronice. Paradoxul acestui semn este ca tinde sa fie extrem de bolnavicios in copilarie, iar sanatatea se fortifica pe masura ce inainteaza in varsta.

Alimentele cu un efect imediat reconfortant asupra Capricornilor sunt cele care contin amidon: cartofi (ca si alt semn de pamant, cel al Fecioarei), pastele, maltul, ovazul, cele care contin fier - ca sfecla rosie si spanacul - si ciupercile de padure, in mod special hribii si manatarcile. Fructul ideal pentru Capricorn este gutuia.

Plantele aromatice si medicinale in afinitate cu Saturn sunt: canepa, tataneasa, matraguna (daca Socrate era Capricorn, cupa de matraguna i-ar fi facut bine) si vinetelele (sau floarea-graului). Mirosul discret de panselute, de vita cataratoare si amaranthus are un efect deosebit in aromoterapie. Remediile homeopatice de baza sunt: Plumbum, Iris vesicolor, Silicea. Saturnienii se refac cu ajutorul vitaminei C si L1.

 

    

 

VARSATOR

Excentricii copii ai lui Uranus au un temperament nervos cu coloratura bilioasa. Asta inseamna ca acumuleaza cu usurinta stresul, mai ales stresul mental, si au probleme in exteriorizarea starilor de nervi si se inchid in ei, devenind ursuzi. Acest semn fix de aer are o adevarata predilectie pentru racoare si tinde sa se imbrace prea usor cand afara este frig, iar de-aici i se trag multe belele. Pentru a se motiva sa faca exercitii fizice, Varsatorii trebuie sa urmeze un program creativ, nu repetitiv sau bazat pe rutina.

Varsatorul guverneaza circulatia periferica la nivelul gambelor, incheietura gleznei, sistemul nervos simpatic, cortexul cerebral si nervul spinal. Problemele de sanatate la care se pot astepta uranienii sunt, in primul rand, de ordin nervos. Glumind, Linda Goodman scria: "Varsatorii furnizeaza 70% dintre nebuni si 70% dintre genii" (care nici ei nu sunt prea normali - n.r.).

Oboseala nervoasa, starile de depresie si angoasa pot duce la spasmofilie. Toate afectiunile sistemului nervos central cad, de asemenea, in ograda uranienilor (encefalita, tumori, Parkinson si nevroze obsesive). Varicele si arteritele sunt rezultatele proastei circulatii periferice. Varsatorii sunt predispusi la accidente violente. Cel mai indicat aliment pentru Varsatori il constituie fructele de toate felurile: fructele exotice - precum kiwi, mango - si fructul pasiunii, iar fructele uscate - caise, curmale, prune sau mere - ii ajuta foarte eficient sa-si recupereze energia nervoasa.

In aromoterapie, esentele florilor de pomi fructiferi si discretul parfum al orhideelor au efecte remarcabile. Plantele aromatice si condimentele benefice pentru uranieni sunt cele cu gust si miros foarte pregnant, cum ar fi ardeiul iute, piperul alb sau negru sau curry. Remediile homeopatice sunt Uranium si Phosphorus. Toate vitaminele din complexul B au un efect tonic si binevenit asupra sistemului nervos al Varsatorilor.

 

  

 

PESTII

Razele lui Neptun ii inzestreaza pe nativii din Pesti cu un temperament limfatic, care poate imbraca orice alta coloratura temperamentala, semnul fiind eminamente adaptabil, reusind sa se integreze in orice mediu social. Hipersensibilitatea neptuniana este difuza, ei intrand in rezonanta pana si cu cele mai nesemnificative detalii din mediul inconjurator, cum ar fi temperatura, zgomotul de fond etc. Orice disonanta a mediului le poate provoca simptome fizice, dar acestea nu sunt rezultate ale ipohondriei, ci simptome psihosomatice, cat se poate de reale. Se poate ajunge la situatii cu adevarat grave, pentru ca Pestii sunt rareori activi, deci sunt receptori empatici ai lumii inconjuratoare si le lipseste agresivitatea naturala. Nevoia de-a se izola de stimuli neplacuti ii face pe multi dintre ei sa se refugieze in alcool sau droguri si devin foarte repede dependenti. Neptun stapaneste labele picioarelor, intregul sistem limfatico-ganglionar si tesutul

reticulo-endotelial.

Vitalitatea Pestilor este indeobste scazuta, ceea ce de multe ori se datoreaza abuzului de alcool, tigari, sedative, tranchilizante sau droguri. Faptul ca organismul lor are tendinta de-a retine toxinele inrautateste situatia, ceea ce impune necesitatea de-a avea un regim alimentar foarte echilibrat si de-a consuma suficiente lichide pentru a-si mentine organismul detoxifiat. Pana si la medicamentele prescrise de medici, Pestii pot avea reactii inexplicabile, de aceea se recomanda evitarea, pe cat posibil, a medicamentelor produse pe cale chimica. Pestii ar trebui sa manance alimente cu un inalt continut de lichide, cum ar fi pepenii, dovleceii, castravetii si salata verde.

Plantele medicinale si aromatice corespunzatoare neptunienilor sunt florile de tei, cicoarea si muschiul de copac. Principalele remedii homeopatice recomandate Pestilor sunt: Tabaccum, Coffea si Petroleu

Orologiul de gheață-Ștefan Augustin Doinaș

La cumpăna nopţii, eu sui într-un turn.
Paingi, cucuvăi înţelepte
se-ntrec să-mi oprească urcuşul nocturn
de strajă pe strâmtele trepte.

Dar nu e nici buhă cu strigatul ei,
nici iască cu ochiul sinistru,
nici aprige pliscuri ce scuipă ulei,
nici aripi suflând ca un sistru,
nici spadă jucându-mi pe crestet pieziş,
nici limba-ntre graniţe oarbe
să stea împotriva acestui suiş
ce-ntr-una, hipnotic, mă soarbe.

Treptat izbăvit de pământul greoi,
desprins de lumeşti simulacre,
mă-atrage un cer limpezit ca un sloi
cântând din văpăile sacre.

Cu ce fel de grai să rostesc pe deplin
şi cui - amuţitul elogiu?
În turn, îngheţat, albăstriu, cristalin,
mă-aşteaptă un divin orgoliu.

Mărire acestei adânci arătări!
În locul rotirii de zodii,
cu inimi aici şi la mari depărtări
stau orele fixe, ca rodii.

Uitate sunt, deci, izgonite de timp
aversa de stele-n înalturi,
şi naşterea florii superbe din ghimp,
şi goana dorinţei în salturi.

De-acolo de sus, de pe înaltul prag
privesc fascinat înafară.
Ce sferă perfectă! Pământul cel mic
cu multele sale învelişuri
e una: nimic nu se naşte, nimic
nu moare în lut şi-n frunzişuri.

Vai mie, credeam că fărâma e-n mers!
Iertare, ah! somnuri eterne,
minuni împietrite cu licărul şters
de-o iarna ce nu se mai cerne.

Ca roiuri de ornice prinse-n îngheţ
ce-mi mângâie ochii şi părul,
descopăr în lucruri tiparul măreţ,
modelul dintâi, Adevărul.

Nicicând n-am crezut că-o să poată-ncăpea
pădurea-ntr-o singură ghindă,
noianul de stele-ntr-o singură stea,
oceanu-ntr-un ciob de oglindă.

Aceasta e fața trăind dedesubt
a lumii, obrazul de taină:
integru, statornic, în veci necorupt,
mereu despuiat de-orice haină.

O, veşnic aş vrea să întârzii aici,
pe treapta supremă la care
fiinţa nu scade ca umbrele, nici
prezenţa nu trece-n mişcare.

Mereu să mă-mbete, cuprins la mijloc,
şederea a toate-ntru sine.
Dar vai! răsuflarea mea, ca un foc,
topeşte zăpada sub mine.

O limbă porneşte să mişte, şi bat
cleios adormitele ore,
şi prind să răsară-ntr-un spaţiu curbat
de spaime străvechi aurore;
privelişti limpide se-mpăienjenesc,
departe o lună apune,
cad codrii cu-un ţipăt prelung, omenesc
şi marea începe să sune.

O, nu-mi este dat ca în marele ger
să dăinui! Vai, nu mi se cade
aici, unde toate - salvate - sunt cer,
aici, în oprite cascade,
să-ntârzii prea mult: nu sunt vrednic să port
în ochi fericita vedere
a viului care-mi apare ca mort,
a tot ce durează-n cădere...

De-aceea mă-ntorc întristat şi cobor.
Paingi, cucuvai înţelepte
mă cheamă-ndărăt, mă ajută să zbor
în jos, pe spirale, pe trepte.

Dar eu încă șovăi: mă tem să mă scald
în ore ce iarăşi mă-nhaţă.
Eu plâng, şi mă zbucium în trupul meu cald.
În turn, orologiul îngheaţă.

All souls night-Loreena MCkennit

Trebuiau să poarte un nume-Marin Sorescu

Eminescu n-a existat.

A existat numai o ţară frumoasă 

La o margine de mare

Unde valurile fac noduri albe, 

Ca o barbă nepieptănată de crai

Şi nişte ape ca nişte copaci curgători 

În care luna îşi avea cuibar rotit.

Şi, mai ales, au existat nişte oameni simpli 

Pe care-i chema: Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare,

Sau mai simplu: ciobani şi plugari, 

Cărora le plăcea să spună,

Seara, în jurul focului poezii Ź-

"Mioriţa" şi "Luceafărul" şi "Scrisoarea III".

Dar fiindcă auzeau mereu 

Lătrând la stâna lor câinii, 

Plecau să se bată cu tătarii

Şi cu avarii şi cu hunii şi cu leşii 

Şi cu turcii.

În timpul care le rămânea liber 

Între două primejdii,

Aceşti oameni făceau din fluierele lor 

Jgheaburi

Pentru lacrimile pietrelor înduioşate, 

De curgeau doinele la vale

Pe toţi munţii Moldovei şi ai Munteniei 

Şi ai Ţării Bârsei şi ai Ţării Vrancei

Şi ai altor ţări româneşti.

Au mai existat şi nişte codri adânci

Şi un tânăr care vorbea cu ei, 

Întrebându-i ce se tot leagănă fără vânt?

Acest tânăr cu ochi mari, 

Cât istoria noastră, 

Trecea bătut de gânduri

Din cartea cirilică în cartea vieţii,

Tot numărând plopii luminii, ai dreptăţii, ai iubirii, 

Care îi ieşeau mereu fără soţ.

Au mai existat şi nişte tei, 

Şi cei doi îndrăgostiţi

Care ştiau să le troienească toată floarea 

Într-un sărut.

Şi nişte păsări ori nişte nouri 

Care tot colindau pe deasupra lor 

Ca lungi şi mişcătoare şesuri.

Şi pentru că toate acestea 

Trebuiau să poarte un nume, 

Un singur nume,

Li s-a spus Eminescu.

Fiului meu

Dragostea mea,puiul meu,stiu ca ai vrut mereu acasa .Aici era doar micul infern .Infernul continua pt mine .Te voi duce in tara ta peste un timp si tu stii de ce.Mama isi tine mereu promisiunile ,oriunde ai fi.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie-Mihai Eminescu

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

O scrisoare de la Muselim Selo-George Coşbuc

Măicuţă dragă, cartea mea

Găsească-mi-te-n pace!

Pe-aici e vânt şi vreme grea,

Şi-Anton al Anei zace

De patru luni, şi-i slab şi tras,

Să-l vezi, că-ţi vine plânsul,

Că numai oasele-au rămas

Şi sufletul dintr-însul.

Apoi, să ştii c-a fost război

Şi moarte-aici, nu şagă:

Cădeau pe dealuri, dintre noi,

Ca frunza, mamă dragă.

Şi-acolo-n deal, cum fulgera,

Un plumb simţii că vine

Şi n-avu loc, cât larg era,

Decât în piept la mine.

Mi-e bine-acum, şi-aşa socot

Că nu va trece luna

Şi-oi fi scăpat de-aici detot.

Dar vezi te rog de una:

Să nu mai faci cum ai făcut

S-aduni la tine satul,

De veselă că ţi-ai văzut

Acasă iar băiatul!

Să vezi pe-aici şi ciungi şi-ologi!

Hristos să-i miluiască!

Tu mergi la popa-n sat să-l rogi

O slujbă să-mi citească.

Puteri de nu vei fi având

De plată, vorba-i lasă,

Că-i voi lucra o zi, oricând,

La-ntorsul meu acasă.

Pe Nuţu vi-l lăsasem mic,

Cu creştetul cât masa -

O fi acum ştrengar voinic

Şi vă răstoarnă casa?

Făcutu-i-aţi şi lui la fel

Căciulă, cum am vrut-o?

Aveam o piele-n pod, de miel,

Doar nu veţi fi vândut-o?

Nevestei mele să-i mai spui

Să-mi cumpere o coasă,

Cea veche nu ştiu este-ori nu-i

Şi-o fi acum şi roasă

De când rugina scurmă-n ea.

Să-mi văd, o date-ar sfântul,

Cum cade iarba-n faţa mea

Şi-mi bate-n plete vântul!

Ea lupte-se cum biet o ştii,

C-aşa ne dete soartea,

Că şi noi ne-am luptat pe-aci

Cu greul şi cu moartea;

Dar l-a ajuns şi pe harap

Blestemele şi plânsul,

Că noi i ne-am ţinut de cap

Şi-ntrarăm după dânsul.

Şi i-am făcut, măicuţă, vânt!

L-am scos detot din ţară,

Măcar stătea pe sub pământ

Şi nu ieşea pe-afară.

Şi-am prins şi pe-mpăratul lor,

Pe-Osman nebiruitul,

Că-l împuşcase-ntr-un picior

Şi-aşa i-a fost sfârşitul.

Păi, ne ţinea pesemne proşti,

Să-şi joace hopa-tropa,

Că nu puteam să batem oşti!

Dar poate taica popa

V-a spus de prin gazeturi tot -

El cum şi-a dat juncanii?

Acum i-aş cumpăra, să pot,

Dar nu mai am, azi, banii.

Mă doare-n piept, dar nu să ţip,

Şi-aşa mi-e dor de-acasă,

Şi-aş vrea să plec, dar nu e chip

Că vodă nu mă lasă.

Dar uite, nu e nu ştiu cât

O lună chinuită,

Şi-o să te strâng de după gât,

Măicuţa mea iubită...

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aşa mi-a spus Ion să-ţi scriu,

Iubească-ţi-l pământul!

Şi-am tot lăsat, pân-a fost viu,

Şi-mi ţin acum cuvântul.

Să te mângâie Dumnezeu,

C-aşa e la bătaie -

Şi-am scris această carte eu,

Căprarul Nicolae.

Țes pânza durerii

Țes pânza durerii ,
 cea care într-o zi  
va face o punte  între sufletele noastre.
Căraruia luminoasă ce ne lega s-a prăbușit .
Tu într-o lume...
Eu în alta...
Dragostea mea pentru tine țipa sufocată de neputință ,
de nedreptate,
de dor,
de durere.
Țes pânza durerii
și aș vrea-o fără  noduri .
Dar nu pot suferi fără de ură...
și nu pot trai fără ea.

Ce suflet trist-Mihai Eminescu

                    Ce suflet trist mi-au dăruit

                        Părinţii din părinţi,

                        De-au încăput numai în el

                        Atâtea suferinţi?



                        Ce suflet trist şi fără de rost

                        Şi din ce lut inert,

                        Că după-atâtea amăgiri

                        Mai speră în deşert?



                        Cum nu se simte blestemat

                        De-a duce-n veci nevoi?

                        O, valuri ale sfintei mări,

                        Luaţi-mă cu voi!

Poveste -Radu Gyr

Am avut un copil și-o nevastă
Acum o sută, o  mie de ani.
Auziți păianjeni ? Auziți șobolani ?
Am avut un copil și-o nevastă.

Când a fost fericirea aceea
cu chipuri pamântești diafane ?
Înecuri, sfârșituri de lumi, uragane,
mi-au smuls din viața odrasla, femeia.

Au trecut o sută, cinci sute de ani,
s-au rupt munții și-au crescut bozii.
Rareori ca dinamita fac explozii,
amintirile ascunse prin bolovani.

Și în tăcerea  lor scurt detunată
un   chip îmi zâmbește și coase.
Din pat , două mâini mici, somnoroase,
întinse, parcă mă fulgeră : " - Tată !"

Aicea nu-mi spune nimeni pe nume,
Trec sutele de ani la-ntâmplare.
Aicea sunt : mă~ăla, un oarecare,
apoi cad iarași în bezne postume.

Dar ce-i ? S-a rupt cerul ? E mort Dumnezeu ?
Și suntem numai trei din toate ?
Viața-i de scrum și am rămas în cetate
doar noi : veșnicia, celula și eu !...

De-aș zări măcar o frântură de stea !
Ce fiară-i veșnicia, ce fiară !
I-aș cere să-mi dea un capăt de sfoară
și de milenii să mă spânzur cu ea.

Din cer a venit un cântec de lebădă-Lucian Blaga

Din cer a venit un cântec de lebădă.
Îl aud fecioarele ce umblă cu frumuseţi desculţe
   peste muguri. Şi pretutindeni îl aud eu şi tu.

Călugării şi-au închis rugăciunile
în pivniţele pământului. Toate-au încetat
murind sub zăvor.

Sângeram din mâni, din cuget şi din ochi.
În zadar mai cauţi în ce-ai vrea să crezi.
Ţărâna e plină de zumzetul tainelor,
dar prea e aproape de călcâie
şi prea e departe de frunte.
Am privit, am umblat, şi iată cânt:
cui să mă-nchin, la ce să mă-nchin?

Cineva a-nveninat fântânile omului.
Fără să ştiu mi-am muiat şi eu mânile
în apele lor. Şi-acuma strig:
O, nu mai sunt vrednic
Să trăiesc printre pomi şi printre pietre.
Lucruri mici,
lucruri mari,
lucruri sălbatice - omorâţi-mi inima!

I walk alone-tarja turunen

Pe sub ușă-Marin Sorescu

Ziua de azi
Mi-a fost vârâtă, ca de obicei,
Pe sub uşă.

Mi-am aşezat pe nas ochelarii
Şi-am început
S-o citesc.

Nimic deosebit,
După câte văd.
Cică pe la prânz o să fiu cam trist,
Nu se specifică motivul,
Şi-o să continui să iubesc lumina
De unde-am rămas ieri.

Pagina exterioară informează
Despre tratativele mele cu apa, cu munţii, cu aerul,
În legătură cu pretenţia lor absurdă
De-a-mi intra în sânge, şi-n creier.

Apoi, obişnuitele ştiri
Despre puterea mea de muncă,
Despre drumul la pâine,
Despre buna dispoziţie
(Dar nu se suflă un cuvânt
În legătură cu situaţia
Din ficat).

Unde s-o fi tipărind
Viaţa asta a mea,
Că e plină de greşeli
Inadmisibile.

Existenţă,tu-Nichita Stănescu

Existenţă, tu, care-mi dai numai iluzia
că mă repet căzînd cu tîmpla peste plite
încinse pînă la alb, cînd toamna
aleargă cu ochii scoşi din orbite.

Frig nu-mi e decît la cuvinte,
trupul l-aş fi vrut un chivot
lăsat în pastrare de mai dinainte
de alţii cu înfaţişarea lui cu tot.

El nu e nici măcar aşa,
ci ca un cîine zădărît să latre
îsi zbate sinele în sine,
în lucruri pîn’la jumătate.

Şi în cuvinte pîn’la sfert
şi-n necuvinte nici atîta,
dar iert, n-am încotro, deci iert
viaţa mea în lucruri, sluta.

Şi dat mă dau şi nimeni nu-i
ca să mă ia în gheara lui.

Arzând am rămas doar eu

Arzând am rămas doar eu ...
ca un foc mocnit de lacrimi uscate.
Dumnezeu ne-a înşelat,
Aripa ta nu mai bate!
Înaltul s-a scurs sub calcâi.
...
Sunt o mamă fără de fiu...

Dragostea a rămas suspendată între lumi.

Mishu

Mishu era fericit cu tine ,Mihnea.A crescut cu noi pt ca tu l-ai adus in viata noastra.Acum pare un motan batran si confuz.Te cauta si nu te gaseste,in camera ta nu mai vrea sa stea,simte durerea si destramarea  .Trebuia sa ii sarbatorim peste putin 1 an de viata.Spune-mi tu daca mai pot sarbatori ceva ...si cum ....si cand!?

Magda Isanos - Doamne, n-ajung pân'la tine?

Doamne, n-ajung pân'la tine
vârfurile-acestei păduri de suspine?
Cum eşti tu atotştiutor,
să fi dat pâne de-ajuns tuturor,
culcuş pentru copiii îngheţaţi,
câte puţin din lumina celor bogaţi,
câte puţin din cerul lor senin,
de care îngeri întraripaţi se ţin.
Să fi dat, Doamne, fiecărui om,
câte-o bucata verde de pământ şi câte-un pom
al tuturor speranţelor pământeşti,
şi nu te-am fi-ntrebat unde eşti.
Am fi spus că te-ai răspândit
în noi, ca un fluviu liniştit,
că te-am băut fără să ştim...
N-ai fi rămas în biserică şi-n ţintirim,
ci ai fi mers împreună cu noi
şi te-am fi pus între coarne la boi,
ca pe-un ciucure frumos de mătasă
să ne-ajuţi la plug şi la coasă.
În loc să pleci pe celălalt tarâm,
ai fi avut la masa noastră un tacâm
şi seara, obosit şi far' de-alai,
în loc să te-ntorci înapoi în rai,
adormeai undeva pe-aici,
printre copii şi pisici,
într-un colţ de vatră luminat.
Doamne, de ce ţi-au crescut aripi
şi-ai zburat ?

Odă (în metru antic) Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată

Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată;

Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,

Ochii mei ‘nălţam visători la steaua

Singurătăţii.

Când deodată tu răsărişi în cale-mi,

Suferinţă tu, dureros de dulce…

Până-n fund băui voluptatea morţii

Ne-ndurătoare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,

Ori ca hercul înveninat de haina-i;

Focul meu a-l stinge nu pot cu toate

Apele mării.

De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet,

Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări…

Pot să mai re-nviu luminos din el ca

Pasărea Phoenix?

Piară-mi ochii tulburători din cale,

Vino iar în sân, nepăsare tristă;

Ca să pot muri linişiti, pe mine

Mie redă-ma!