Sorin Olariu-Sapte ani de-acasa

Dragii mei, de la o vreme cred ca stiti ca-i tare groasa:
Tineretul nu mai are aia sapte ani d-acasa!...
Ce mi-ar place sa fiu dascal, sa le dau la fiecare,
La nerozii astia tineri, câte-un patru la purtare!

Ascultati-ma pe mine, vreau sa stie azi tot natul
Ca de-o vreme tineretul face de rusine satul.
Nu va zic nicio minciuna... Sa vedeti ce întâmplare
Am patit în vara asta, de Sântamaria Mare!

Ca m-am dus de dimineata, de Utrenie, pe roua,
Sa ma rog ca tot crestinul la biserica cea noua.
Si m-am tras mai la o parte, ca tot omul cel cuminte,
Sa ascult cum se cuvine ce ne zice dom' parinte.

Când colo, sa vezi comedie: uite-asa, în graba mare,
Un copil intra 'nauntru dohanind dintr-o tigare!
Am ramas traznit, nu alta si d-asa o grozavie
Mi-au scapat pe jos Playboy-ul si butelca de rachie!

Medic....?Primar...?

Un politist il legitimeaza intr-o seara pe un trecator.
- Cum te numesti ?
- Dumitru Constantinescu.
- Ocupatia ?
- Sunt medic primar.
Nedumerit politistul se gandeste:
- Cum medic primar ? Ori e medic ori e primar. Asta e cam dubios...
- Hai cu mine la sectie sa vorbim acolo !
Ajunsi la sectie,politistul ii raporteaza superiorului.
- Si acum ce fac cu el, dom sef ?
Superiorul scarpinindu-se la ceafa,ii spune:
- Intreaba-l daca are facultatea facuta.Daca are,inseamna ca e medic,daca nu, inseamna ca e primar.

Noaptea-Pablo Neruda

Noaptea visez că tu și eu suntem plante crescute împreună ,cu rădăcinile împletite..

și tu cunoști pământul 

și ploaia,

cum știi gura mea,

pentru că din pământ și din ploaie

 suntem făcuți

 

Di notte sogno che tu ed io siamo due piante che son cresciute insieme
 con radici intrecciate..
 e che tu conosci la terra e la pioggia come la mia bocca,
 perché di terra e di pioggia
 siamo fatti.

A iubi toamna- Adrian Păunescu

A iubi, toamna, e-un biet pleonasm,
 O poartă în cer se-nvârteşte neunsă,
 Cad, iată, imperii de tulbure frunză
 Şi totuşi se aude şi ultimul basm.

A iubi, toamna, e oglindă-n oglinzi,
 Halouri ciudate pe lucruri dansează,
Insecte damnate fac cuiburi în rază,
 Speranţa renaşte în cei suferinzi.

A iubi, toamna, neant şi refren,
Vin pluguri ,pământul spre cer să-l răstoarne
 Şi ultimul fulger, semnat ambigen,
 E parc' - un altoi pentru sânge şi carne.

Şi țipă a pierdere tren după tren
Şi mieii duc iarba uscată pe coarne.

Ce e dragostea -Gheorghe Zarafu

Azi, la ani cu nori și ceață,
Ce să spun cum este ea?
La-nceput e o dulceață
Ce se schimbă în peltea!

Păstorel Teodoreanu - Geometrie bahică

Hrănit mai mult cu lapte și iaurt,
Un grec văzu cu mintea-i înțeleaptă
Că între doua puncte, cel mai scurt
Din drumuri, cu putință, e o dreaptă.

Dar axiomul devenit banal
Și însușit de vremile-aceste
A fost atunci precum va fi și este
Valabil doar pe-un plan orizontal.

Și daca vrei să tragi învățătură,
Un plan orizontal, când te gândești,
Constați că nu există în natură
Ci exclusiv în mințiile grecești.

Iar când în loc de lapte, bei " Madera ",
Această socoteală te conturbă
Căci tu nu uiți că ai băut pe-o sferă
Pe care dreapta lui devine curbă.

Și-n cap cu dreapta grecului defunct
Până ce vreun înalt areopag
O va fi pus definitiv la punct
Pornești spre domiciliu în zigzag.

Echinox

Miron Radu Paraschivescu - Echinox
Te-am asteptat atent. Stiam ca vii
Ghicita printre nopti si galaxii.
Al meu ti-e trupul rasunând în mine
Ca o vioara-n pieptul cui o cânta,
Lumina scapa ca sa ne îmbine
Iar vântul ca pe plante ne-nvesmânta
Si-alunga dintre noi singuratati.
Scheletul ni-i acelasi, împartit
Parelnic, între doua entitati.

A fost o clipa-n care ne-am simtit
Chemarile suind catre izvoare
Ce azi sunt fluviu unic si unit.
Tu, gurii mele gura-i esti, si boare,
Cu ochii mei vezi cerul de cicoare
Iar palmele si-au locul pregatit
Din vreme : ale tale pe-al meu umar,
A mea, caus pe sânul tau rotund,
Cealalta-ncinge coapsele domoale.
Cu tine-ncep si ispravesc sa numar.

În parul tau ca-n unde ma scufund,
Suntem topiti acelorasi metale
Iar când ne-atingem în îmbratisare
Acelasi sunet nastem amândoi.
Venim din departari ce-au fost egale :
Acum înfrânte se-ntâlnesc în noi
Si lor le proiectam aceeasi zare.

Ne suntem unul altuia altoi,
Aceeasi veghe ne-a sporit apoi
Unind acelasi lut si-acelasi cer
În doua mladiate verticale.
Nici zâmbet, nici cuvânt avem stingher :
Tu visu-mi spui iar eu tristetii tale
Zâmbesc si-i râd : ne-au împartit vecii
Dar astazi, cer, pamânt, si foc, si apa
Sunt ale unei vaste-mparatii
Unice. De aceea spre zenit
Când tu privesti, privirea mea se-adapa
La pântecul pamântului ranit
Pe care-l sap prin tine mai departe
Si un vulcan ne zguduie nainte
De-a ne lua zborul dintre lucruri moarte
Spre-un tânar astru, care ne presimte.