Summertime-Charlie Parker

Ascultaţi, măi copii-Grigore Vieru

Lucruri ciudate astăzi

Se-ntâmplă în lume şi-n sori.

Tună iarna şi plouă,

Ninge vara pe flori.

Lucruri ciudate de tot

Se-ntâmplă pe glob!

Creşte-n balcon mărarul,

Acolo albină şi stup.

Se amendează acel

Care trage în lup.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob.

Scot unii miere, miere

Din iarba veninului.

Se şterg picioarele

De preşul vecinului.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob!

Se vinde aer curat,

Se trage cu puşca în nor,

Unii nu se pot lăsa de fumat,

Alţii îşi lasă ţara uşor.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob!

Împunsă-i de ţeava puştii

Chitara lui

Hara în omoplaţi.

Nu se mai fură fete – se fură bărbaţi.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob!

Multe azi se întâmplă

În lumea cea pământească:

Cel vârstnic se copilăreşte,

Copiii nu vor să se nască.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob!

Armele-n lume, armele

Se răspândesc ca ciuma,

Periculoasă devine pădurea,

Periculoasă şi

Luna.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob!

Sunt fântâni secrete

Din care bea numai tunul.

Cred că ascunde ceva

După coada păunul.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob!

Cred că e ceva montat

Şi-n floarea aprilului.

Unicul loc liniştit

E ochiul copilului.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob!

I se descarcă omului

Bombele în faţa porţii.

În lupta pentru pace sunt

Mobilizaţi copiii şi morţii.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob!

“Ascultaţi, măi copii!” –

Tot strigă spicul pe deal.

Dar nu mai e ascultat

Bunicul cel mondial.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob!

Gonit ca un iepure, bietul,

De jos, din stea,

Pământul nu mai ştie

În care parte s-o ia.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob!

Latră câinii, gonaşii

Răcnesc ca nebunii.

Răsună pe văi un bubuit,

Se-ntunecă văile lumii.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob!

Nu, încă nu s-a tras

Din groaznice arme –

Pur şi simplu, s-a rupt

Inima mamei.

Lucruri stranii de tot

Se-ntâmplă pe glob!

Să fii ce ești-William Shakespeare

Să fii ce ești,

Cu fruntea sus să vezi

Doar ce-i frumos şi bun!

Să fii din piatră, din granit,

Când cei din jur te-or fi jignit!

Nu-ţi pese de ţăruşul lor!

Ei sunt moşnegi,

Tu fii voinic!

Să fii în suflet un erou!

Să ştii să dai, dar să şi iei la rândul tău!

Portret -George Topârceanu

Ea are ochii mari,

Ea are gura mică,

Un corp cu forme tari

Şi graţii de pisică.

Dorinţe, pururi noi -

Scântei ascunse-n vatră -

Şi două braţe moi,

Şi-o inimă de piatră.

Bunăvestire pentru floarea mărului -Lucian Blaga

Bucură-te, floarea mărului, bucură-te!

Uite în preajmă-ţi pulberi de aur

ca un nor în aer!

Ţâşnesc firele ca dintr-un caier

de pretutindeni şi de nicăiri! Nici o făptură 

nu-ntreabă. – Polenul căzut în potire

ca un jar îl îndură

toate florile, în dulci suferinţi

peste măsură

şi peste fire.

Bucură-te, floare ca ghiocul,

şi dumireşte-te!

Nu trebuie fiecare

să ştim cine-aduce şi-mprăştie focul.

Dar, vezi, arhanghel sunt, iar tu eşti floare,

şi dacă-ntrebi, nu pot să tac

şi să mă strâng la cingătoare.

Cine-l aduce, caldul, cutremurul? Iată,

acesta e Vântul, nimenea altul. E Vântul,

nevăzutul voievod

fără trup, fără mâni,

al acestor săptămâni.

Bucură-te, floarea mărului,

şi nu te speria de rod!

Primăvara-Virgil Carianopol

Din somnul orb de noapte-ntunecoasă

De unde-au stat departe de frumos

Se reîntorc livezile acasă

În rochii înflorite până jos

E primăvară, iarăşi primăvară!

Pe fiecare margini de făgaş

Îşi scot strămoşii degetele-afară,

De ghiocei, de crini, de toporaşi

Se simte iarăşi mirosul câmpiei

Din nou aruncă soarele pojar

La cântecul înalt al ciocârliei

Ies roadele cu capetele-afar'

Aruncă ziua peste tot cu vrăbii

În codri cucii iară-au năvălit

Se bat cu gâtul păsările-n săbii

Şi glasurile-şi dau la ascuţit.

LXXV. Septembrie (Vis)-Juan Ramon Jimenez

Cuibăreşte-te la mine-n suflet.

Se schimbă anotimpul,

iar noului spectacol îi va

corespunde o nouă dragoste.

Nu cerceta dincolo de viaţa mea,

soarele mare şi solitar;

învaţă să fii primăvară

eternă în inima mea!

Pluton-Adrian Păunescu

Aştept primăvara:

vreau să fiu dus de un pluton suav

la primul zid şi împuşcat cu muguri

şi când voi muri să-mi înflorească toate rănile,

să vină toate albinele la rănile mele 

şi să mă transporte pe aripi 

către tărâmul de polen unde merită să ajung 

cu flori cu tot, cu tristeţe cu tot,

cu primăvară cu tot,

acum şi-n veacul vecilor.

Din nou, noi -Nichita Stănescu

Bun, dar cu noi cum rămâne?

Ei au fost mari, tragici, sfinţi...

Ei au mâncat pâine,

părinţilor noştri le-au fost părinţi.

Dar noi, dar cu noi?...

Lor le-a fost frig, au pătimit,

au mers prin zăpadă, prin noroi,

au murit şi s-au nemurit.

Noi trăim, cu noi cum rămâne?

S-a hotărât ceva? S-a hotărât?

Când anume şi ce anume?

Suntem, dar ne este urât!

Peste vârfuri-Mihai Eminescu

Peste vârfuri trece lună,

Codru-şi bate frunza lin,

Dintre ramuri de arin

Melancolic cornul sună.

Mai departe, mai departe,

Mai încet, tot mai încet,

Sufletu-mi nemângâiet

Îndulcind cu dor de moarte.

De ce taci, când fermecată

Inima-mi spre tine-ntorn?

Mai suna-vei, dulce corn,

Pentru mine vre odată?

Aducere-aminte-Maria Luca

Mai întorc încă-o foaie de-aduceri aminte,

Mai caut înţelesuri ascunse-n cuvinte...

Mă întorc iar cu gândul la tot ce a fost

La ani ce-au trecut fără rod, fără rost

Şi parcă-aş schimba acolo ceva

Din drumul parcurs care e viaţa mea...

Aş strânge buchete de vise şi dor

Şi aripi deschise spre astre să zbor...

Iubirea aş ţine-o ca sfânt giuvaier

Şi-aş face din ea o cale spre cer...

Aş strânge din flori ,parfum şi culoare

Şi-aş scrie poeme cu raze de soare...

Din inimă-aş face un templu divin

Deschis spre iubire şi fără suspin...

Dar visul e vis şi trecutul trecut

Nu se schimbă nimic din ce eu am avut

Însă pot să transform orice zi ce-o să vină

Prin iubire în zbor, în frumos şi lumină!

Lumină și pace sufletului tău,Mihnea drag!

Te iubește mama!

Îmbrăţişarea-Nichita Stănescu

acuarelă de Otilia Tarlapan

Când ne-am zărit, aerul dintre noi

şi-a aruncat dintr-odată

imaginea copacilor, indiferenţi şi goi,

pe care-o lăsa să-l străbată.

Oh, ne-am azvârlit, strigându-ne pe nume,

unul spre celălalt, şi-atât de iute,

că timpul se turti-ntre piepturile noastre,

şi ora,  lovită, se sparse-n minute.

Aş fi vrut să te păstrez  în braţe,

aşa cum ţin trupul copilăriei,  în trecut,

cu morţile-i nerepetate.

Şi să te-mbrăţişez cu coastele-aş fi vrut.

Paște fericit!

Săptămâna Patimilor-Vasile Militaru

E 'n mijlocul Sãptãmânii 

Patimilor... Peste sat,

De la Schit din turlã sunã

Glas de clopot, trãgãnat...

Lunca e'n potop de floare...

Pe spinarea unui dâmb

Pare de argint, în soare,

Un mesteacãn nalt si strâmb.

Imprejurul lui, o droae

De copii... S'au tot jucat;

Ba de-a "Focul" ba de-a "Rugii" 

Ba de-a "Dârdoră-Împãrat"...

Dar un drac cu pãrul galben

Ca un spic bãlai de grâu;

"-Ce-ar fi, mãi, dac'am încinge 

O "bãtutã" sau un "brâu"?...

"-D'apoi cine ne oprește

Sã nu'ncingem? i'auzi mãi!..."

"-Fete mari suntem destule! ..."

"-Și suntem destui flãcãi! ..."

Codãnacele de fete, -

Fete-mari, deși sunt mici! -

Și-au împodobit cosița

Cu rãsuri și cu aglici.

Flãcãiandrii -vorba vine! -

Ca sã parã mai în draci,

Și-au pus maci la pãlãrie

Și la bete iarãsi maci!

Al Ilincãi și cu-al Mãrii, -

Dupã placul tuturora,

Fac, mã rog, pe lãutarii

Și se'nvârte, nene, hora!...

Strigã unii, buni de gurã ; 

''-Bate-o, Oanã, bate-o des!..." 

"-Dragi mi's ochii ca de murã!..." 

"-Bine joc, dar nu prea țes!..."

"Leasa", "Brâul", "Ca la Breaza" 

Hopa-țupa... țupa-hopa...

Dar, te uitã, din zãvoae, 

Rãsãri deodatã Popa!

Toți încremenesc - vãpae; 

Fetele-și țin ochii'n sân... 

Râde'n barbã Popa Nae; 

"Jucați hori, ai?... Nat pãgân!"

La Paşti-George Topârceanu

Astăzi în sufragerie

Dormitau pe-o farfurie,

Necăjite și mânjite,

Zece ouă înroșite.

Un ou alb, abia ouat,

Cu mirare le-a-ntrebat:

- Ce vă este, frățioare,

- Ce vă doare?

Nu vă ninge, nu vă plouă,

Stați gătite-n haină nouă,

Parcă, Dumnezeu mă ierte,

N-ați fi ouă...

- Suntem fierte!

Zise-un ou rotund și fraise

Lângă pasca cu orez.

Și schimbându-și brusc alura,

Toate-au început cu gura:

- Pân'la urmă tot nu scap!

- Ne gătește de paradă.

- Ne ciocnește cap în cap

Și ne zvârle coaja-n stradă...

- Ce rușine!

- Ce dezastru!

- Preferam să fiu omletă!

- Eu, de m-ar fi dat la cloșcă,

Aș fi scos un pui albastru...

- Și eu unul violet...

- Eu, mai bine-ar fi să tac:

Așa galben sunt, că-mi vine

Să-mi închipui că pe mine

M-a ouat un cozonac!..

Învârtita oilor

A XI-a poruncă-Ion Minulescu

Ascultă, privește și taci!…

Ascultă, să-nveți să vorbești,

Privește, să-nveți să clădești.

Și taci, să-nțelegi ce să faci…

Ascultă, privește şi taci!

Când simți că păcatul te paște

Și glasul Sirenei te fură,

Tu pune-ți lacăt la gură

Și-mploră doar sfintele moaște -

Când simți că păcatul te paște!…

Când simți că dușmanul te-nvinge,

Smulgându-ți din suflet credința,

Așteaptă-ți tăcut biruința

Și candela minții nu-ți stinge -

Când simți că dușmanul te-nvinge!

Când brațele-ncep să te doară,

De teamă să nu-mbătrânești,

Rămâi tot cel care ești -

Aceeași piatră de moară -

Când brațele-ncep să te doară!…

Iar când, cu ochii spre cer,

Te-ntrebi ce-ai putea să mai faci,

Ascultă, privește și taci!…

Din brațe fă-ți aripi de fier

Și zboară cu ele spre cer!…

După ploi-Nichita Stănescu

Aruncă-ți văpăile negre din gene

hotarul din tine și mersul alene,

dă-mi mâna și hai să fugim din hotare

copila mea dragă, e soare, e soare…

Noroiul cărării de-ți scuipă despoiul

nu pasul, ci ochiul ți-atinge noroiul

și nu-ntoarce geana să vadă, rebel

cald sângele nostru cum tremură-n el.

Privirile dacă ți-s arse de soare

nu ochiul, ci drumul sub talpă te doare

și nu-ntoarce geana să vezi prin noroi

nici umbrele noastre cum fug după noi.

Dă-mi mâna și hai să fugim înainte

copilă mlădie, copilă fierbinte

La capul cărărilor șerpuitoare

e soare în iarbă, în ramuri e soare…