Am urme de dinți pe suflet

Am urme de dinți pe suflet,dorul mușcă.

Îmi caut aripile.......

Ele încă mai sunt.

Fereastra ,de nu se deschide... o sparg cu călcâiul!

(Poate că Ahile intră și el în povestea mea...)

Zborul e ca mersul pe bicicletă :nu se uită!

Am pornit!

Aripile mele nu au ceasornice ,au doar grabă.

Am să ajung prima ,înaintea mea.

Voi imbrațișa cu  soare și ploaie copacul inimii mele.

Sosesc ,tată!

Depărtarea devine în curând "aproape"