sâmbătă, 2 iunie 2012

Surâsul pierdut

Lipsește la apel surâsul.
Chiulește azi ,îi este silă ca și mie cândva de orele inutile de "specialitate"cu profi ingineri care știau mai puțină teorie decât degetul cel mic al lui Moș Crăciun.
Lipsește la apel surâsul
Mă izbesc de buletin ;
Doamne ,când am trăit atâția  ani?!
Apoi îl iau pe dracu 'la refec:
Ticălosule,tu ești vinovat!
Ai înghesuit o sumedenie de vreme într-o clipită , doar ca să-ți amesteci coada nețesălată printre flori de liliac!
Ooooo,calmează-te ,"eternitatea secundei ratate"!
Mi-a răspuns un "ceva" 
Eu nu ți-am sechestrat surâsul .Ce drac' să fac eu cu el?
Fraierii dau vina pe oricine și pe orice pentru neputințele lor.
-Mai du-te naibii,secătură,i-am zis!
Mi-am întors pe dos buzunarele ,
Mi-am scotocit ziua de ieri,
Nu e nici măcar o urma de hoț.
L-am pierdut ...asta e ...
și dau vina pe alții...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu