Pribeag -Octavian Goga

 
Plânge-o mierlă-ntr-o răchită
La răscruci de Dealu-Mare...
Suie-n pas domol răzorul
Un voinic pe murg călare...

Jos, în smalţ de soare-apune,
Turla satului străluce;
Sapă murgul şi nechează
Şi-nspre vale vrea s-apuce...

Se înalţă-n şea voinicul,
Vede-o casă-ntre poiene,
Şi cu mâneca cămăşii
Zvânt-o lacrimă din gene...

Într-o clipă strânge frâul
Şi-l îndeamnă-n altă parte,
Dârz pleoapele-şi închide...
"Du-mă, murgule, departe!..."

Sfărmând jgheabul cu potcoava
Drumului s-aşterne murgul -
Peste plopi cu frunza rară
Cade-nlăcrimat amurgul...

Spinul-George Coșbuc

Stătea frumoasa pe-un răzor;
Voinicul lângă ea devale,
Să-i scoată spinul din picior
Şi ea plângea: - "Un spin în cale!
De ce tot râzi? Ah, cum mă dor
Aceste râsete-ale tale!

Ea are flori de crâng la sân,
Şi-n păr un trandafir sălbatic,
Şi părul ei de rouă-i plin.

- "Ei, las' să râd! Tu ai cules
Trei fragi, venind peste coline,
Şi vezi cu ce mi te-ai ales!
- "Trei fragi? Şi-atât e doară bine!
Căci n-am putut în deal să ies;
Trei fragi de-ar fi, sunt pentru tine!

Cu ochii-nchişi şi strânşi de tot,
Ea de dureri izbea piciorul:
- "Ah, lasă-mă, că nu mai pot!

- "Fricoasă eşti!" - "Da! Te-aş vedea!
Fricoasă, eu? Aşa e frica?
N-ai milă de durerea mea!
Nu-ţi pasă!" - "Da! Ca de nimica!
Ba-mi pasă mult, că eu n-aş vrea
Să-mi fie şchioapă nevestica!

Ea-şi potriveşte floarea-n păr,
Şi-i înfloresc zâmbind obrajii
Cei albi ca florile de măr.

- "Să fiu chiar şchioapă, ce-i apoi?
Că ce ţi-e drag, tot drag rămâne!
- "Eu nu zic ba! Dar uite, joi
Ni-e nunta, dragă, e ca mâine -
Tu cum să joci? Sărac de noi!
Să stai la masă-ntre bătrâne.

Ea-şi ţine braţul stâng pe piept
Şi-ncetişor dezmiardă fruntea
Flăcăului cu braţul drept.

- "Eu ţie vreau să-ţi fiu pe plac;
Şi n-o să joc, şi ce-i cu asta?
- "Aşa-i! Dar eu? Eu ce mă fac?
La nuntă-mi, bată-o năpasta,
Să nu joc eu? De-aş şti că zac,
La nuntă vreau să-mi joc nevasta!

Ea râde-acum! - "Nebun ce eşti!
Flăcăul grabnic să ridică:
- "Ei, iacă spinul! Ce-mi plăteşti?

- "Vrei plată? Uite, ai trei fragi,
Şi din cosiţă-ţi dau bujorii...
- "Şi toată frunza de pe fagi!
De dor de fragi să plâng feciorii?
De flori dă-mi ochii tăi cei dragi
Şi pentru fragi dă-mi obrăjorii!

Şi ea-l loveşte-ncetişor,
Zâmbind, cu palma peste gură.
- "Eu ştiu! Să ceri aşa-i uşor!

Dar las' acum! E joi aici
Şi nimeni, aşteptând, nu moare!
- "Mă porţi ca pe copiii mici! -
Dar joi, să ştii! Trei fragi şi-o floare!
Şi joi tu n-ai ce să mai zici,
Că pentru multe-mi eşti datoare!

Nici noaptea pământului nu e noapte - Lucian Blaga

Cu două degete muiate în apă poţi să stingi o lumânare.

 Închizând pleoapele, poţi stinge o rază de soare. Dar noapte nu se face. 

Căci noapte nici nu poate fi. 

Nici noaptea pământului, noaptea cea mare, nu e noapte, ci doar o umbră într-un univers de lumină.

Când îngerul... - Alin Mercași

Când îngerul va bate cu aripa-i în
cer
iubirea ce o simţi va fi cu mult
mai mare,
visurile- ţi sterpe şi gândul
efemer
vor fi corabii bete ce se îneaca-n
mare.
Aripa-i divină e doar un clopot
vechi
ce- anunţă în cadenţă cu glasul
raguşit
dezintegrarea vieţi-n atomi şi
molecule
şi incadescenţa stinsă-n infinit.
Stelele atuncea hora lor vor rupe
vor naşte din milenii aştri ce s-au
stins
şi vor roti aiura. Luminile lor
frânte
vor izvorî legende intr-un
mileniu-ncins.
Pământul, preafrumosul va arde
în ură
iar flăcări topite din pături astrale
în mări năvăli-vor fără măsură,
turna-vor, în fine, în inimi
metale.
Sânge va curge din umedul
soare.
Scheletici şi laşi şi răi vom fugi
spre Marea Absurdă
Transfigurare
a speciei noastre pierdută-n
Tării.
Luminile albe vor plânge în ceaţă
iar ceaţa va curge-n nămol
clocotit ;
scuipa-vom funingini şi flăcări
de gheaţă,
ochi-mpietriţi ne vor plânge
distinct.
În spumele vremii se va-neca
pamântul.
Atunci din alte valuri vor apărea
alţi zori,
clipa va renaşte cum spune
Cuvântul,
într-un vis frumos de Cântec şi
Culori.

Blestem de dragoste -Miron Radu Paraschivescu

Când ţi-o fi lumea mai dragă,
să-ţi pice dreapta beteagă
şi s-ajungi, la cap de pod,
cerşetor, slut şi nărod.
Din puterea ta a plină,
suptă de vreo curviştină,
să rămâi sfrijit ca paiul,
urle-ţi versul ca buhaiul,
limba să ţi se-mpletească,
să vorbeşti pe păsărească,
să te topeşti de-a-n picioare,
galbin, ca o lumânare!

Să nu fie boală rea,
care-n tine să nu dea!
Ardite-ar focul, mangalul,
să fii scopit ca muscalul!
Cânte-ţi popa din Scriptură,
să-ţi văz dafinul pe gură!
Crai parşiv, din ţigănie,
că m-ai omorât de vie,
când m-ai luat din casă fată,
crudă şi nevinovată,
şi m-ai spintecat în două
sub cerul cu lună nouă.

Şi-n loc să mă iei mireasă,
m-ai lăsat să zac borţoasă
şi te-ai dus, duce-te-ar apa,
unde şi-a dus mutul iapa!
Dar de-o fi şi-o fi să vii,
iar în braţe să mă ţîi,
să-mi săruţi ţâţa şi gura
şi să-mi stingi din sân arsura,
Vedea-te-aş tot cum te ştiu:
’nalt, bălan şi cilibiu,
cu ochi arzători ca focul;
Aduce-mi-te-ar ghiocul!

Tănţica de Eduard Zalle

Motto : Cel mai trist tip de curvă e femeia care se căsătoreşte din interes. O curvă autentică măcar mai schimbă clientul... Radu F. Constantinescu


Tănţica are har, are talent.
Iubitul ei, locotenent,
Chiar o iubea ca un nebun,
Dar ea râdea şi bea tutun.

De mă iubeşti aşa cum spui,
Mi-ai cumpăra o casă-ntâi;
De foame, florile nu ţin!
Îi zise ea cu glas sublim.

Sărmanul s-a îndatorat
Şi casă cu balcon i-a luat
În centrul urbei, la şosea.
Ea bea tutun şi nu-i păsa

Când el, la pat căzu bolnav.
Îi spuse doctorul că-i grav,
Că boala sa nu are leac.
Ea bea tutun cu basamac

Şi îşi râdea de soarta lui
La fel ca-n zilele dintâi.
Trecu o noapte, două, trei
Şi-l îngropară sub un tei,

În ţintirimul militar,
Fără serviciu funerar.
Şi nici nu-l plânse ea pe el
Că îşi găsi un colonel,

Un bătrânel cu şarm şi bani.
Trăi şi ăsta vreo doi ani,
Dar o trecu în testament,
Căci e femeie cu talent...

Ea bea tutun şi bea rachiu
Pe undeva, nici nu mai ştiu...
Rămâne doar povestea ei,
Cea mai cu har între femei!

Dimitrie Anghel - In Umbra De Castani

Motto : Nostalgia este neputinţa aducerii trecutului în prezent . Cristian Teleucă


Iubito, te tot aștept să-mi vii,
În umbra de castani,
Ce-au tăinuit iubirea noastră
Atâți amari de ani.

Din vremile de mult trecute
Om întocmi amorul iarăși
Și dând de-o parte toate cele,
Din nou ne-om prinde buni tovarăși.


Și, îmbătați de fericire,
Om da uitarei-ntreaga lume.
Eu după gât te-oi săruta,
Iar tu râzând mi-i spune glume.

Vântul printre crengi ne-a aburi
Cu miros de sulcină,
Iar luna-n ceruri răsărind,
Ne va-mbrăca-n lumina.

Iar noi dormi-vom duși pe gânduri
În umbra de castani,
Tainuitori iubirei noastre
De-atâți amari de ani.

Un surâs de week end.

Un soarece alergat de o pisica intra înnebunit într-un grajd. Da aici de o vaca:
- Vaco, vaco, ajuta-ma, ascunde-ma repede, te rog!
- Unde sa te ascund ma soarece?
Îi vine vacii o idee si se balega pe soarece. Intra pisica:
- Vaco, zi-mi repede unde e nenorocitul ala de soarece!
- Nu am vazut nici un soarece dar daca vrei uita-te si tu p-aici. Se uita pisica prin zona si vede codita soricelului iesind din gramada de balega.
Morala 1: Nu oricine te baga în rahat îti vrea raul.
Morala 2: Nu oricine te scoate din rahat îti vrea binele.
Morala 3: Daca te bagi în rahat macar baga-te cu totul.

Vecine, cainele tau mi-a muscat pana acum de trei ori soacra!
- Vai, mii de scuze. Cainele asta e incorigibil. Nu stiu ce sa fac cu el!
- Vinde-mi-l mie!..

 O batranica isi striga pisica:
-Pis ,pis ,pis…
Pisica ii raspunde:
-Pace si tie ,mamaie.