Ca s-ajung până la tine(Romanță fără muzică)-Ion Minulescu

Ca să-ajung la tine, i-am zis calului:

– Grăbeşte…

Pune-ţi aripi ca în basme

Şi te-nalţă până-n nori…

Tot mai sus,

Tot mai departe –

Ca şiragul de cocori

Ce pluteşte colo-n zare!…

Haide, calule, grăbeşte!…

Ca să-ajung până la tine, i-am zis vântului:

– Dă-mi mâna

Şi târăşte-mă cu tine până unde poţi pătrunde –

Până-n zarea-nsângerată unde soarele s-ascunde…

Ca s-ajung cât mai degrabă,

Haide, vântule, dă-mi mâna!…

Ca să-ajung până la tine, i-am zis morţii:

– Mergi-nainte

Şi coseşte-mi fără milă tot ce-i viu

Şi-mi ţine calea…

Netezeşte-mi munţii-n zare

Şi-umple-mi de cadavre valea

Dintre ea şi mine –

Haide!… Haide, moarte, mergi-nainte!…

Ca să-ajung până la tine,

Pentru tine-au obosit

Calul,

Vântul,

Moartea –

Toate mi-au făcut pe voie ;

Dar…

Dintre cutele perdelei, ochii-ţi verzi nu-mi mai răsar,

Strunele chitarei-s rupte

Şi… romanţa s-a sfârşit!