Rugăciune către Maica Domnului-Vasile Militaru

Prea Curată Maică, Pururea Fecioară,

Sufletul din mine nu-l lăsa să moară,

Ci revarsă, Sfântă, peste el, de sus,

Mila Ta cea mare, mila lui Iisus!...

Îngeri împrejuru-mi fă să se adune,

Să-mi arate calea către cele bune,

Să-mi îndrepte paşii pe cărarea milei,

La-nceputul nopţii, la-nceputul zilei!...

Să gonească toate duhurile rele,

Ce pândesc în drumul vieţuirii mele,

Bietului meu suflet să-i dea viaţă nouă,

Să răsfrângă cerul ca un bob de rouă!...

Frânt de umilinţe, cu adânci suspine,

Sufletul la Tine vine să se-nchine:

Mila Ta din ceruri peste el coboară,

Maică Prea Curată, pururea Fecioară!

Cheia-Ştefan Augustin Doinaş

el nu ştia ce broască are cheia

dar era domn aşa se prenumea

el deschidea şi închidea de-aceea

a vrut s-o vîre şi-n urechea mea

el era tare dornic să deschidă

-e cheia viselor! l-am lămurit

am mai păstrat sub ea ca-ntr-o firidă

partea din mine care n-a murit

el nu ştia deloc virtutea cheii

dar era domn avea curteni destui

-deschideţi-l! strigau în jur lacheii

aceasta-i cheia nebuniei lui!

el m-a deschis şi iată-mă: dovadă

a ce n-a vrut s-audă şi să vadă

Pomul Crăciunului-Ceorge Coșbuc

Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,

Pădurea iarna doarme, c'aşa vrea Dumnezeu.

Şi numai câte-un viscol o bate uneori,

Ea plânge atunci cu hohot, cuprinsă de fiori.

Şi tace-apoi şi-adoarme, când viscolele pier,

În noaptea asta însă, vin îngerii din cer.

Şi zboară'ncet de-alungul pădurilor de brad,

Şi cântă'ncet; şi mere şi flori din sân le cad.

Iar florile s'anină de ramuri până jos

Şi-i cântec şi lumina şi-aşa e de frumos!

Iar brazii se deşteaptă, se miră asta ce-i,

Se bucură şi cântă ca îngerii şi ei.

Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,

Dar uite ce-ţi trimite dintr'însă Dumnezeu.

Un înger rupse-o creangă din brazii cu făclii,

Aşa cum au găsit-o, cu flori şi jucării.

Departe într-un staul e'n faţă-acum Iisus,

Şi îngerii, o, câte şi câte i-au adus.

Dar el e bun si'mparte la toţi câţi îl iubesc,

Tu vino, şi te'nchină, zi: "Doamne-ţi mulţumesc".

Moş Crăciun-Nichifor Crainic

Moş cu barbă de zăpadă,

Fără daruri, moş sărman,

Tinereţea ta grămadă

N-o s-o vadă

Nici ăst an.

Torc păianjenii sub grindă,

Ţara-i fără de băieţi, -

Nu-ţi mai vin cu ceata-n tindă

O colindă

Să-i înveţi.

De cu seara-naripaţii

Îngeri nu mai cântă prin

Singuraticele spaţii

Şi-aşteptaţii

Nu mai vin.

Plânge biata gospodină,

Braţele în gol se-ntind,

Nu e ceara de-o lumină,

Nici făina

De-un colind.

Tu, cel vesel de-altădată

Strângi pustiul ăstui an

La colinda-ndatinată

Fără ceată,

Moş sărman.

Gârbov pribegeşti prin sate,

Te strecori pe la oraş,

Gemi pe ziduri de cetate

Dărâmate

De vrăjmaş.

Cu tropare şi podobii

Faci popas într-un cătun,

Sgribulit la gura sobii

Plângi ca robii,

Moş Crăciun.

Plângi încet! Stă la ulucă

Paznicul sub coif de fier

Şi e-n stare, Moş-Nălucă

Să te ducă

Prizonier

Colind-Radu Gyr

A venit şi-aici Crăciunul

Să ne mângâie surghiunul.

Cade alba nea

Peste viaţa mea.

Peste suflet ninge.

Cade alba nea

Peste viaţa mea 

Care-aici se stinge.

Tremură albastre stele

Peste lacrimile mele.

Dumnezeu de sus

În inimi ne-a pus

Numai lacrimi grele.

Dumnezeu de sus

În inimi ne-a pus

Pâlpâiri de stele...

Numai casa mea posacă

A-mpietrit sub promoroacă.

Stăm în bezna grea,

Pentru noi nu-i stea,

Cerul nu s-aprinde.

Pentru sgribuliţi

Îngerii grăbiţi

Nu aduc colinde.

O Iisuse împărate,

Iartă greşeli şi păcate.

Vin de-nchizi uşor

Rănile ce dor,

Visul ni-l descuie.

Noi Te-om aştepta,

Căci pe crucea Ta

Stam bătuţi în cuie.

Maica Domnului Curată,

Ad-o veste minunată,

Înflorească-n prag

Zâmbetul Tău drag

Ca o zi cu soare.

Zâmbetul Tău drag

L-aşteptăm în prag,

Noi, din închisoare.

Peste fericiri apuse,

Tinde mila Ta, Iisuse.

Cei din închisori

Te aşteaptă-n zori,

Pieptul lor suspină.

Cei din închisori

Te aşteaptă-n zori

Să le-aduci lumină.

De ajunul Crăciunului-Elena Farago

Toată noaptea asta, colo-n ceruri sus, 

Stelele lucrează fără de-ncetare, 

Căci le-adună-n clacă steaua sfântă care

A-ndrumat pe vremuri Magii la Iisus.

Torc de zor în noaptea Sfântului Ajun

Câlţi de nea şi raze harnicele stele, 

Pentru noi, copiii, torc să facă ele, 

Funia cu trepte pentru Moş Crăciun.

Lungă cât e drumul din pământ la cer, 

Trainică să-i ţină coşului povara, 

Vor întinde-o-n noapte, nevăzută, scara

Moşului ce luptă cu-ndârjitul ger,

Ca să ne aducă iar, de colo sus, 

Pe la toţi copiii darurile care

Ni le va trimite, iar, la fiecare

Sfânta şi duioasa mamă-a lui Iisus.

CALENDARUL DACILOR

Marele Sanctuar Rotund ...
Alcătuire:
- Cercul `A` exterior: 52+52 pietre.
-Cercul `B` ( `lipit` de `A` ) 30 grupe de cîte 6+1 pietre..( 6 mai înguste şi înalte + 1 lată şi joasă) deci 180 pietre `inalte`+ 30 pietre `joase`
-Cercul `C` 4 grupe de 17...23 stîlpi - 68 stîlpi.
-`Absida ( `potcoava`) 13 pietre + 21 pietre
.- 4 `cadrane` I...IV, se numără în sens. INVERS acelor de ceasornic ( au o extraordinară importanţă !! )

CALENDARUL DACIC:
-Nr zile/ an: 365, 365, 365, 366 zile ( al patrulea an, cel bisect )
- Nr. lunilor/ an: 13 ( 12 luni x 30 zile + 1 lună scurta de 5 (6) zile.)
- Nr. zilelor/ săptămînă: 7 ( 6+1).
- Veacul ( `eta,`CeNta,`etate`)- 100 ani.
Cum se CITEA concret calendarul dacic:

-Anul 1 ( cadranul I ) : 180 ( pietre `inalte`, dr > st, + 180 st > dr, + 5 pietre [1...5} din seria de 21 ale absidei = 365 zile.
-Anul 2 ( cadranul II ): : !80 + 180 + 5 [ 6...10 ] din absidă, = 365 zile.
-Anul 3 ( cadranul III ) : 180 + 180 + 5 [11...15 ] din absidă, = 365 zile.
-Anul 4 ( cadranul IV ) : 180 + 180 +..6 !!! [ 16...21] din absidă, = 366 zile - anul bisect !!

- nr. lunilor / an = 13 - seria de 13 pietre din absidă....[ 12x 30 + 1x 5/ 6 zile ]
- nr. zile / lună = 30 : 30 pietre `joase` din cercul `B`......
- nr zile / săptămînă: 7 : grupele 6+1 ( şase pietre`înalte` + 1 `joasă` )....
Corecţia anilor bisecţi se făcea ca şi azi - o dată la 400 ani 52+ 52 - 4 ) x 4 = 100x 4 = 400ani. ! [ 52 pietre ext. + 52 pitre ext. - 4 cadrane ) x 4 cadrane...

Folosind DOAR NUMERE INTREGI şi operaţii matematice elementare, dacii au creat un calendar foarte simplu, precis şi uşor de reţinut....
GENIALĂ a fost `ÎNSUMAREA` datelor în cele patru şiruri de pietre !
`Volumul` de informaţie din acest sanctuar DEPAŞEŞTE ORICE IMAGINAŢIE !

Autor: Gene Sorge, din Timişoara. "Limba şi scrierea dacilor"