duminică, 23 septembrie 2012

Sunt o bancă de toamnă....


Sunt  o bancă de toamnă din lemn obosit
Pe care se-așează doar dorul de tine....
Sperii frunze și ciori și văzduhul coclit
Iar surâsul ....nici el nu mai vine....

În pădurea ce nu mai foșneste deloc
Sunt o bancă din lemn sau din... câine,
Aș mușca din pământul ce mă ține zălog
Să-mi pocnească tristețea de mâine!

Sunt o bancă de toamnă din lemn încâinit
Care știe durerea plecării,
 Legănând un suspin ,un oftat scârțâit
Și-un "mi-e dor"adresat ...depărtării.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu