miercuri, 13 februarie 2013
Romanţă fără muzică-Ion Minulescu
Nu-i nimeni... nimeni să ne vada si să ne-auza -
Nu pleca.
Da-mi degetele-ti inelate să le sarut ca si-altadata,
Da-mi degetele-ti inelate -
Poeme-n pietre nestimate -
Vreau să le-nvat pe dinafara si să le cânt,
Da-mi mana toata.
Căci nu-i în tot salonul alta, asa, la fel ca mana ta.
Ramai cu mine toata seara ...
Ce-ti pasa daca-o să sfarseasca
Orchestra valsul? ...
Tu nu stii
Ca nu-i în tot salonul altul la fel cu mine să iubeasca?
Deschide-ti bratele -
Altarul în care mă-nchinam alt'data -
Deschide-ti bratele si prinde-mi în ele bratele-obosite.
Apleaca-ti gura-nsangerata,
Si sarutarile-ti aprinse inseamna-le pe obrazu-mi pal.
Inseamna-le la rand, să-mi steie pe veci de paza,
Neclintite,
Ca pasarile legendare pe malul lacului Stymfal!..
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu