Cine vrea să ne-nţeleagă...
Vara ,frunza cea pribeagă,
Ce-i ca viaţa noastră-ntreagă.
Alei ,dragă Veronică,
Desparţirea toate strică,
De ne-alegem cu nimică .
Viaţa trece, frunza pică.
Alei dragă, alei mică,
Viaţa trece, frunza pică,
Şi din ura ce ne strică
Nu ne-alegem cu nimică.
Măcar cine ce graieşte,
Altul alta îndrageşte.
Inima-mi pe cât traieşte
Tot la tine se gândeşte.
Alei mică, alei dragă,
Ia vezi frunza cea pribeagă ,
Aşa trece viaţa-ntreagă
Şi nimic n-o să s-aleagă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu