Sub tricolor-Vasile Militaru

Neam Român ce vii din vifor,

Neam ce-ai sângerat din greu,

Dar, cu pieptul tău, duşmanii ţi-i-ai biruit mereu;

Neam viteaz care urcat-ai culmea visului tău sfânt,

Dar, deşi cu zori pe gene, astăzi gemi că ieri mai frânt,

- Smulge-ţi sufletul din noaptea ce-a'nceput să te'mpresoare;

Urcă-te pe culmi, spre soare,

Neam cu ţara toată flori,

Plină numai de comori;

Strânge-te sub Tricolorul biruinţelor străbune:

Pune umăr lângă umăr, suflet lângă suflet pune,

Să te faci năprasnic munte, fără nici o cărărue,

Să nu poată nici o fiară pe-a lui steiuri să se sue,

Ci să cadă fulgerate,

În prăpăstii fără fund,

Toate fiarele spurcate

Ce'n hăţişuri ţi-s'ascund!...

Nu simţi tu vrăjmasa haită ce'mprejurul tău se strânge,

Dornică de hoit şi sânge?...

Nu-i simţi oare răsuflarea?...

Colţii lacomi tu nu-i simţi,

Ascuţiţi ca nişte ace şi, ca secera, cu zimţi?...

Tu priveşti cu nepăsare cum se luptă ticăloşii

Să-ţi alunge Tricolorul cu-ale lor otrepe roşii?...

S'ajungi robul unor haite pe-ale tale plaiuri verzi?...

Să-ţi pierzi datinile toate, hora, doinele să-ţi pierzi?...

De prin sfintele biserici să te laşi cu cnutul scos?...

Clopote să nu mai sune la'nvierea lui Hristos?...

O, de mii de ori nemernic ar fi neamul ce sub soare,

S'ar lăsa robit în lanţul liftelor cotropitoare,

Fără Dumnezeu şi Ţară, -

Când, sub focul lui de pară,

Liftele cu zdrenţe roşii ar putea oricând să piară!...

Neamul meu, - în miez de noapte, glas adânc, cu dor fierbinte,

Se ridică pân'la mine, din străbunele morminte;

Sunt Voivozii şi plăieşii, buciumaşii dela munte,

Sunt arcaşii, scutierii cei cu pletele cărunte,

Care, în vremuri vechi, putut-au toate liftele să'nfrunte...

Oare, tu nu le-auzi glasul?...

Geamăt lung e glasul lor

Şi ne strigă tuturor:

"Strângeţi-vă laolaltă toţi, sub sfântul Tricolor!...

"Braţul tuturor să-l ţină!

Braţul tuturor să-l poarte!...

"Doar sub el e biruinţă, - în afara lui, e moarte!..."

Eu ascult şi mă cutremur hohotind, cu ochii uzi...

Neamul meu, tu n'auzi glasul marilor străbuni?...

N'auzi?... Stai năuc şi mi-te clatini?...

Nu străbate pân'la tine glasul marilor Musatini

"Descălecători de Ţară, păstrători de Neam şi datini"?...

Neamul meu, - eu plâng şi scriu:

Dacă nu eşti mort, ci viu,

- Fă din Tricolor trei flăcări, iar tu, foc măreţ sub ele,

Suie-ţi flăcările sfinte până dincolo de stele,

Ca să nu le mai ajungă hoarda liftelor misele!...

Dacă nu poţi face astfel,

Neamul meu, - de mii de ori,

Mai curând să vrei sa mori,

Decât, rob, să vezi de-asupra-ţi cârpa steagurilor roşii

Şi s'auzi cum strănepoţii îşi vor blestema strămoşii!...