duminică, 7 mai 2017

Noi, oamenii fluvii -Geo Bogza


Noi, oameni fluvii
noi, care străbatem lumea, plini de orgoliu,
ascunzînd în apele noastre adînci
atîtea contradicţii, atîta viaţă şi atîta moarte,
rămînînd puternici şi atunci cînd ne sfărîmăm în cataracte,
şi atunci cînd ne prefacem în mlaştini.

Mlaştini sau torente, purtăm în noi viaţa
tulbure de nămoluri, sau limpede, iar uneori
zdrobită de stînci,
atît de zdrobită, încît pare pierdută pentru totdeauna,
dar noi, oamenii fluvii,
ne adumăm iarăşi din noi înşine, din abisurile noastre,
şi pornim mai departe
rostogolind între maluri de lut
sămînţa suferinţei şi a bucuriei.

Noi, care ne despletim deznădejdea pe cinci continente
şi ducem pe umerii noştri popoare de corăbii
ne fărîmăm oasele de stînci
sau cădem în nămolurile din adîncul nostru,
mînînd mereu cadavre spre mare,
noi, oamenii fluvii,
entuziaşti şi trişti
şi plini de contradicţii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu