Şi el era pe gura ta ...
Depus pe gura mea sfinţi văzduhul,
Şi lumea s-a născut atunci din duhul
Sărutului ce ne unea ...
Dar ape mari cuprinseră uscatul
Şi noi muream tăcuţi sub greul lor ...
Veni atunci o pasăre în zbor,
Pasăre roşie, şi Araratul
Se înălţă din mări biruitor ...
Iar noi ne-am ridicat cu el odată
Spre zarea nouă şi înseninată
Purtând peste abisele genunii
Sărutul de la începutul lumii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu