Când pleci, să te-nsoţească piaza bună,
Ca un inel sticlind în dreapta ta,
Nu şovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista.
Purcede drept şi biruie-n furtună.
Când vii, păşeşte slobod, râzi şi cântă.
Necazul tău îl uită-ntreg pe prag.
Căci neamul trebuie să-ţi fie drag
Şi casa ta să-ţi fie zilnic sfântă.
Frumos !...Mulțumiri !...
RăspundețiȘtergereCam asa ar trebui... Necazurile sa le lasam la usa cand ajungem acasa. :)
RăspundețiȘtergere