Muzică în piatră

Cercetătorii din Chartres au descoperit proporţiile consonanţele în dimensiunile templului lui Solomon, construind apoi marea lor catedrală după aceleaşi criterii. Otto von Simson arăta în recenta sa lucrare „Catedralele gotice” că nu numai Catedrala din Chartres, ci chiar toate marile catedrale gotice erau concepute ca o adevărată „muzică în piatră”. Rapoartele ½, 2/3, sau 3/4 nu au fost descoperite din întâmplare în aceste construcţii, ci au fost revelate evident în proporţiile folosite.

Rudolf Wittkomer arată în „Principiile arhitecturii în umanism”, că expresiile matematice ale consonanţei muzicale şi întregului context filosofic, în care învaţăturile din scrierile pitagoreice, platoniciene şi neoplatoniciene se reflectau în proporţiile construcţiilor din Italia secolelor al XV-lea şi al XVI-lea. Un asemenea argument este documentul în care călugarul franciscan Francesco Giorgi ( secolul al XVI-lea) recomandă proporţiile magice pentru Santa Francesca della Vigna, o biserică ce urma să fie construită în Veneţia.

Înălţimea naos-ului trebuie să fie, spunea el, de nouă măsuri – pătratul lui trei, care el însuşi este număr prim şi divin. Lungimea naos-ului se recomandă să fie de 27 de măsuri (3x3x3). Giorgi a remarcat că raportul 9/27 reprezintă, de fapt, două intervale muzicale fundamentale: octava şi cvinta. Marea capelă, „ Capella Grande”, la celălalt capăt al naosului, avea 9 măsuri lungime şi şase măsuri lăţime (3:2, cvinta), lungimea fiind atunci egală cu lăţimea naos-ului, obţinându-se astfel şi alte relaţii armonice. O generaţie mai târziu s-a trecut la realizarea efectivă a construcţiei sub îndrumarea arhitectului Andrea Palladio. Dogele Veneţiei şi consilierii săi au aprobat şi au completat indicaţiile lăsate de Francesco Giorgi. Unul dintre consilieri era Tiţian. Legile proporţiilor au început să fie aplicate în foarte multe domenii şi în special în construcţiile sacre şi profane. Este descoperită utilitatea proporţiilor, de la rapoartele standard la mediile artimetică şi armonică, în toate domeniile arhitecturii renascentiste. Mai mult chiar, constructorii ca Palladio şi Leon Batista Alberti introduc, în proiectarea dimensiunilor rapoartele (fracţiile) generate.