Atunci când eternitatea sufletului,
Nu se poate regăsi,
În remușcările surde ale acestei lumi,
Ale unor sentimente,
În care te caut mereu.
Mai mult decât pe mine,
În moartea în care m-am născut,
Mai viu ca niciodata,
Pentru tine,
Pentru cuvântul inimii tale,
Ce se vrea destin,
În blestemul meu de viață,
Primit în dar de la Dumnezeul iubirii,
De a nu fi nici măcar azi împreună,
La trecerea dintre anii,
Propriilor noastre istorii,
De a fi azi,
Fără de tine.
De aceea să nu plângi,
Fiindca în eternitatea iubirii noastre,
Nu poate exista,
Niciodată,
Mântuirea de plâns!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu