în ochii inimii tale,
încât pâna si cerul gândurilor mele,
e prea plin de tine,
în splendoarea solara a fericirii,
de a ne fi întâlnit,
pe una din strazile Clipei,
pustiite de atât de mult dor,
în timpul ce avea sa astepte,
întâlnirea noastra,
cu Destinul ce pâna atunci,
era al nimanui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu