Dă-mi aripi și sunt înger de lumină
Și smulge-mi-le, voi fi numai femeie.
Privirea ta mă face făr’ de vină,
Dar tot ea poate patima să-mi deie
Și de păcat făptura să mi-o lege.
Ceea ce sunt – ceea ce ești tu însuți:
Copil, suspin, sunt sora și sunt mama
Ce va veni zâmbind să-ți șteargă plânsu-ți.
Iar pentru tatăl, chiar de port năframă
Rămân tot fata scumpă de altădată.
De treci nepăsător sunt trecătoare,
Dar oarba ta credință
Mi-a redat eternitatea clipei
Dacă în marea fluidicelor plete te-ai scăldat.
Când poruncești, eu voi lovi în palme,
Ritma-voi goală dansul baiaderei
Dar dacă vrei voi sta curată în strană
și voi fi în sunet de psalme
Iar sfântă – învingătoare a durerii -
Dacă dorești ți-oi face altă rană
Îndrăgostit mă chemi – îți sunt iubita
ce-ți poartă în ochi destinul. De ești bestie -
în brațul tău m-oi frânge, ca o trestie
Iar pofta mea pe veci nepotolită,
Te va înlănțui cu lanț de șarpe.
Dar dacă ești înaltul visător
Ce aude în suflet sunete de harfe,
Disprețuind un spasm amăgitor,
De îndrăznești să urmărești ideea
Și în sferele sonore s-o vânezi
Atunci,cu lampa în mână sunt Psiheea
De strajă lângă tine… De-o mai vezi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu