În Grecia antică, Socrate (469-399 i. Hr.) era foarte cunoscut pentru înţelepciunea lui...
Într-o zi, el s-a întâlnit întâmplător cu cineva, care i-a spus:
"Socrate, ştii ce-am auzit tocmai acum despre unul dintre cunoscuţii tăi?"
"Stai o clipă", replică Socrate. "Înainte să-mi spui, aş vrea să treci printr-un mic test, numit Testul celor trei."
"Testul celor trei?"
"Da", a continuat Socrate. "Înainte să-mi vorbeşti despre cunoscutul meu, să testăm ce ai de gând să-mi spui. Primul test este cel adevărului.
Eşti absolut sigur că ceea ce vrei să-mi spui este adevărat?"
"Nu," spuse omul. "De fapt, am auzit doar."
"În regulă", zise Socrate. "Aşadar, în realitate, tu nu ştii dacă este adevărat sau nu.
Acum, să încercăm testul al doilea, cel al binelui. Ceea ce vrei să-mi spui despre cunoscutul meu, este ceva de bine?"
"Nu, dimpotrivă..."
"Deci", a continuat Socrate, "vrei să-mi spui ceva rău despre el, cu toate că nu eşti sigur că este adevărat?"
Omul a dat din umeri, puţin stânjenit şi Socrate a continuat.
"Există o a treia probă - filtrul utilităţii. Ceea ce vrei să-mi spui despre el, îmi este de folos?"
"Nu, nu chiar..."
"Ei bine", a conchis Socrate, "dacă ceea ce vrei să-mi spui nu ştii dacă e
adevărat, nici de bine, nici măcar de folos, atunci, de ce să-mi spui?"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu