Povestea Broscuţei... sau cum să înţelegi criza financiară

 Într-un sătuc de câmpie, a venit un "investitor american", însoțit de asistentul lui. A bătut la prima uşă întâlnită şi i-a spus proprietarului:

    "- Uite, eu sunt colecţionar de broscuţe. Dacă îmi aduci o broscuţă, am să-ţi dau pe ea 10 euro."

    Țăranul a fugit repede în spatele casei şi a luat o broscuţă. I-a dat-o investitorului, şi-a luat cei 10 euro şi le-a spus vecinilor despre ce afacere a făcut.

    A doua zi, fiecare ţăran s-a dus la investitor cu câte o broscuţă, pe care a vândut-o cu 10 euro.

    După câteva zile, investitorul le-a spus sătenilor:
"- Văd că afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuţă am să vă plătesc câte 20 de euro."

    Țăranii au dat fuga în pădure (pentru că broscuţele din jurul casei fuseseră vândute pe 10 euro), au cules broscuţe şi le-au predat investitorului, pentru 20 de euro/bucata.

    După alte câteva zile, acesta s-a întors în SUA presat de afacerile de acolo, lăsându-l pe asistentul lui să vină cu broscuţele după cel mult o săptămână.

    Înainte de a pleca, investitorul le-a spus ţăranilor:
"- Dragii mei, sunt nevoit să mă întorc urgent în SUA. Vă promit însă că, la întoarcere, am să cumpăr, de la voi, broscuţele cu 60 de euro bucata. Sunteţi interesaţi, în continuare, de afacere?"
Și a plecat, în uralele sătenilor fericiţi de pleaşca ce a dat peste ei.

    A doua zi, asistentul investitorului a adunat sătenii şi le-a spus:
"- Fraţilor, m-am gândit la o afacere pentru voi, dar trebuie sa fiţi discreţi. Șeful meu se va întoarce peste două săptămâni şi vă va plăti câte 60 de euro/broscuţa. Dacă vreţi, vi le vând eu înapoi pentru 40 de euro bucata, iar voi le veţi vinde cu 60. Profitul vostru va fi frumuşel. Ce spuneţi?"

    Sătenii s-au adunat la sfat şi au decis că o aşa afacere nu mai prind ei altă dată. Au pus mână de la mână, s-au împrumutat pe la cunoscuţi, pe la bănci, care pe unde a putut, şi au cumpărat broscuţele înapoi cu 40 de euro bucata.

    Asistentul investitorului a luat banii, a plecat în SUA, iar pe săteni nu i-a mai căutat nimeni, niciodată.

    Au rămas cu banii daţi, cu împrumuturi scumpe la bănci şi fără să deţină niciun activ în plus faţă de ceea ce aveau înaintea afacerii. Au rămas cu propriile broscuţe, din curţi şi din pădure, vândute si răscumpărate de mai multe ori.

    Le-au vândut cu 10 euro, apoi cu 20 şi le-au răscumpărat cu 40 de euro. S-au împrumutat la banci, prieteni şi au rămas cu speranţa deşartă că investitorul american le va da 60 euro. Ți se pare de actualitate?...

    Aceasta este povestea crizei, pe înţelesul celor care nu au deprins cotloanele "businessului bancar."