O plecările, plecările, plecările
din toate porturile şi din toate gările,
pe toate mările, spre toate depărtările,
spre toate ţintele şi aşteptările,
spre marginile lumilor şi ale gândului
spre marginile sufletului meu – flămândului...
M-or înghiţi în murmure-necate valurile?
m-or aştepta în depărtări sărbătoreşte malurile?
m-or înălţa pe creste încă nevisate visurile?
ce-mi pasă mie unde mă vor duce trenurile, navele?
şi dorinţele-mi de foc, bolnavele?...
Ieie-şi, încotro le place, zborurile
ca un stol neobosit de paseri albe dorurile...
cruţe-şi ceasurile cine-o vrea şi de primejdii scape-le,
ale mele-s drumurile lumii toate, munţii, apele...
moartea umbrele-i în preajma-mi înfiripe-le
suflete, deschideţi pentru-nalturi, pentru depărtări şi vecinii, aripele!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu