De suliţă, de lance aruncată,
de ghioagă şi de buzdugan strunjit,
de bardă, de săgeată ferecată,
de paloş, de baltag şi de cuţit,
de ţeapă şi de furcă otrăvită,
de iatagan, de cange, de custură
şi de bandiţi pîndind la cotitură
să fie daţi grămadă la pămînt,
străpunşi în inimi, sfîrtecaţi pe rînd,
tăiaţi la beregăţi să-i rupă chinul
şi-n fund de iad să stea cît mai curînd
crîşmarii care ne botează vinul !
De arc turcesc, de spadă-ncovoiată
le fie-mpuns burtoiul ghiftuit ;
de foc grecesc le ardă chica toată
şi creierii le urle-n nesfîrşit ;
în ştreang le-atîrne hoitul împuţit
şi ciuma bată-i cu vătămătură ;
ba m-aş ruga să fie traşi, cu ură,
în ţepi aprinse, să-i aud zbierînd ;
beli-i-ar zece gîzi de vii, rînjînd
şi în ulei încins să-şi uite cinul ;
legaţi de patru cai să văd crăpînd
crîşmarii care ne botează vinul !
Plesni-le-ar tunul căpăţîna boată,
lovi-i-ar trăsnetul pe drum, cumplit
şi-apoi o haită de dulăi, turbată,
le rupă hălci din trupul hăcuit ;
orbească-i fulgerul ca un cuţit,
zăpezi şi grindeni bată-i pe căldură,
uda-i-ar ploile fără măsură
cînd umblă goi şi-n preajmă n-au veştmînt
să piară de pumnal făr 'un cuvînt
şi hoitul lor să-l vălurească Rhinul ;
de optzeci de ciocane piară-n vînt
crîşmarii care ne botează vinul !
ÎNCHINARE:
Stăpîne, blestema-i-ar Domnul sfînt
să sugă, pînă or crăpa, veninul,
că necinstiţi şi fărdelege sînt
crîşmarii care ne botează vinul !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu