duminică, 27 octombrie 2013

Somnul-Eusebiu Camilar


Demult cocorii nopţii prin cer s-aud vâslind...
Să ne lăsăm în voia luntraşului, zâmbind...

E mai umbros pământul şi-i cerul mai umbros.
Îndată vom pătrunde pe-un luviu mătăsos,

Şi timpu-n vremea asta tăcut la prag va sta.
Hai, umple-i tu ulciorul cu vin, cu mâna ta –

Şi-o să se mire timpul cum tot răsar, uşor,
Luceferii de seară din vinul din ulcior...

Iar noi în vremea asta va fi să coborâm
Pe-un fluviu de mătase, spre celălat tărâm;

Umbros va fi pământul, şi cerul mai umbros...
Pluti-vom mai departe pe fluviul mătăsos –

Iar timpul tot ulciorul să-l bea, şi mai profund,
Pân' vor rămâne numai luceferii pe fund.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu