La multi ani!

Multa fericire tuturor!Daca avem fericire avem totul.Sanatosi ,cu o viata decenta ,multumiti de noi insine si de ai nostri dragi noua:iata adevarata fericire!Ea nu cunoaste valoarea banului, ci a sufletului.Saraca am fost mereu ,in comparatie cu atatia altii,dar bogatia mea interioara nu o dau pe nimic altceva:sunt fericita cand ai mei sunt fericiti,iata cercul "vicios"al unei retete de viata si dragoste .La multi ani,mai buni ,mai luminosi!

Amintirea clipei-Sorin Cerin

Nu-mi masura tarmurile iubirii,
prin carea-ai navigat,
înlauntrul sufletului meu,
pe timp de furtuna.

Lasa-mi naufragiul clipei,
peste care a zburat,
sarutul destinului,
lumii iubirii din noi,
care nu si-a mai aprins,
niciodata orizontul,
înaintea dumnezeului clipei,
unde ne-ar fi murit
pentru totdeauna,
amintirea,
ce l-ar fi putut cuprinde,
etern....

Revelion fara tine -Sorin Cerin

Ce înseamna dorul,
Atunci când eternitatea sufletului,
Nu se poate regăsi,
În remușcările surde ale acestei lumi,
Ale unor sentimente,
În care te caut mereu.
Mai mult decât pe mine,
În moartea în care m-am născut,
Mai viu ca niciodata,
Pentru tine,
Pentru cuvântul inimii tale,
Ce se vrea destin,
În blestemul meu de viață,
Primit în dar de la Dumnezeul iubirii,
De a nu fi nici măcar azi împreună,
La trecerea dintre anii,
Propriilor noastre istorii,
De a fi azi,
Fără de tine.
De aceea să nu plângi,
Fiindca în eternitatea iubirii noastre,
Nu poate exista,
Niciodată,
Mântuirea de plâns!

Bancuri

Luni dimineața.Ofițerul și-așteaptă soldații să se-ntoarcă din permisie.Apare primul,bineînțeles,întîrziat.
-Soldat,dă-mi un motiv bun!
-Să vedeți dom căpitan,am pierdut autobuzul,am sărit într-un taxi,taxiul s-a stricat,am văzut o fermă,am cerut un cal,calul a crăpat de goană,l-am lăsat,am alergat 15 kilometri și...iată-mă,să trăiți!
Căpitanul,zîmbind în sinea lui..-Bine soldat.Treci la cazarmă!
Ceilalți opt după el,exact aceeași poveste.
Într-un final,apare și ultimul și-ncepe...să vedeți,am pierdut autobuzul,am sărit într-un taxi...
Căpitanul:..daa,și taxiul s-a stricat...
-Nu,nu s-a stricat,dar erau altele stricate-n drum,și-o grămadă de cai morți...ne-a luat 3 ore ca să-i ocolim!

Discutau un neamţ, un american şi-un roman.
Neamţul: ăla mic al meu, cum s-a născut, s-a şi năpustit la bancul de lucru şi a început sa muncească.
Americanul: eu sunt pilot, cum s-a născut feciorul a sărit direct în cabină, cu mâinile pe manşe.
Romanul: nevastă-mea e gravidă de un an jumătate; din când în când, ăla micu scoate capul şi întreabă: tot Băse e preşedinte?

Am observat ca, daca iti e frica de paianjeni, cu atat cresc sansele sa vezi mai multi in dormitorul tau.
Folosind aceasta logica , imi e frica de blondele cu sanii mari..

La Zoo o camila intreaba o zebra:
- Zebro, de ce ai dungi ?
- Pentru ca nu mai aveau buline...

- Domnisoara cate kg aveti?
- E secret!
- Spuneti-mi macar primele 3 cifre

Intrebare:)e ce alearga Banel Nicolita asa mult pe teren?
Raspuns:E platit la kilometru.

-Mânca-l-ar mama de cățel deștept,cum aduce el ziarul dimineața!
Soțul,iritat:
-Deștept,pe dracu.Și câinii vecinilor fac asta!
-Da,dar noi n-am fost niciodată abonați la ziar...

Matusa mea avea obiceiul la nunti sa vina la mine, sa ma bata pe umar si sa-mi spuna :
- Tu urmezi !
A incetat sa faca asta cand am inceput sa-i fac si eu la fel la inmormantari.

Femeile de obicei au 2 probleme în viaţă:
prima:
- de ce nimeni nu se uită la mine, chiar sunt atât de neatrăgătoare?
a doua:
- oare de ce se holbează `boul` ăsta la mine?

Ștrul, cel mai vechi și mai bun prieten a lui Ițic, moare.
Ițic se duce la ziar să anunțe la rubrica de decese și comemorări. Se interesează cât costă cuvântul, ia formularul și scrie: "Ștrul mort".
Tanti de la ghișeu îi spune că poate să scrie mai mult, că oricum îl taxează cu minim 4 cuvinte. Ițic ia formularul și scrie: "Ștrul mort, vând Trabant"

Gica la psiholog.
-Doctore am avut un cosmar fantastic. Ma gandesc doar la asta de atunci..
-Povesteste-mi !
-Pai am visat toata noaptea 12 femei imbracate in rochii lungi roz, care cantau in cor si dansau.
-Nu e chiar asa de grav...
-Eu eram a 3-a din dreapta....

Un tânăr însurățel,discută cu tac-su despre căsnicie.
-Bă,-zice bătrânul-eu,imediat după ce m-am însurat,am băgat-o pe mă-ta-n cameră,mi-am scos pantalonii și i i-am dat ei :„-Îmbracă-i!”...ea,s-a uitat la mine,„-Cum să-mbrac eu nădragii ăia?” iar eu am zis „Corect! să-ți fie clar cine poartă pantaloni în casa asta!”.
...Ajunge ăsta tânăr acasă,o cheamă pe nevastă-sa,își scoate pantalonii și i-i dă:
-Îmbracă-i!
-Cum să-mbrac eu nădragii tăi!?
-Corect! să-ți fie clar cine poartă pantaloni în casa asta!
Se uită fata...își scoate și ea pantalonașii și i-i dă lui:
-Îmbracă-i!
-Ce dracu să caut eu în...ăia ai tăi?
-Corect! n-ai ce să cauți!...cel puțin,pînă nu-ți schimbi atitudinea!

O tipa catre un tip :
- Voi scrie deasupra patului meu ca esti un prost ! Sa stie tot orasul .

Un batran de 80 de ani se insoara cu o tanara de 25. In noapte nunti, in patul matrimonial acesta ridica o mana si ii arata sotiei 3 degete.
-Iubitule asta inseamna ca o sa o facem de 3 ori???
-Nu iubita mea. Inseamana ca poti sa iti alegi unul !

Un barbat la vanatoare scapa pusca cu alice si se impusca singur intrre picioare. Ajunge la doctor care il pune imediat pe masa de operatie. Dupa operatie omul se trezeste din si se uita cu groaza intre picioare sa vada cum a iesit operatia.
- D-le doctor avand in vedere gravitatea situatie va multumesc! Ati facut o treaba destul de buna.
-Da nu a fost usor. Va dau cartea de vizita a fratelui meu. El o sa va ajute in continuare!
-Este doctor ca si dumneavoastra?
-Nu ! Canta la flaut ! O sa va invete cum sa tineti degetele sa nu va stropiti in ochi cand va pisati !

Un popa ajunge in RAI, iar la poarta se intalneste cu Sf. Petru.
Sf.: Cum te cheama?
Popa: Sunt eu, preotul acela care a murit recent...
Preotul nostru ii spune numele, dar Sf.Petru se scuza ca nu-l gaseste pe lista:
-Fiule,imi pare rau dar nu esti pe lista.
-Cum? Eu care am propovaduit, am raspandit credinta...
-Daca nu esti, nu esti!
-Vreau sa vorbesc cu Dumnezeu!
Se deschid portile Raiului si Dumnezeu apare.
Popa: -Doamne aici se face o mare nedreptate! Cum se face ca nu pot intra in Rai?
Dumnezeu: - Stai sa ma uit si eu pe lista mea ... da! Nu esti pe lista!
Popa: Cum? Eu care...
-Fiule, zambeste! Esti la camera ascunsa!

100 de romani fugeau de mama focului la vale, disperati, mancau pamantul.
Dupa ei, un tigan cu bata imensa .
Un taran de pe marginea drumului striga la ei cat poate:
- Baaaaaa... oameni buni, ce aveti ba de fugiti asa, sunteti nebuni?
- Pai cum sa nu fugim nea‘ asta.... pacatele noastre... ca daca ne prinde tiganu, ne omoara !!
- Pai bine ma boilor, da nu va uitati voi cati sunteti , si el ii singur?
- Pai da‘ ce bre, poti sa stii in care da primu‘???

Un scoțian,își întreabă fiul:
-John...nu c-aș fi curios,dar ai putea să-mi spui cam cât ai cheltuit la ultima ta întîlnire..?
-Păi...cam 10 lire.
-Da,un răspuns care mă face mândru de tine!
-Sincer,tată,aș fi cheltuit mai mult...dar atâta a avut la ea.

Supraveghetorul:
-Doamnă,vă rog să-i spuneți fiului dumneavoastră să nu mai urineze in ștrand!
-Dar,domnule,toată lumea știe...copiii se mai scapă...
-Zău!? De pe trambulină?

CRĂCIUN FERICIT ! BUON NATALE !

CRACIUN FERICIT!BUON NATALE!

Floare dalbă ,floare

Floare dalbă ,floare,

Dorul astăzi doare.
Vine iar Crăciunul,
Altul,încă unul
Şi-s mereu departe...
E un fel de moarte,
Lacrima m-apasă
De al meu acasă.
A rămas lumina
Unde-i rădăcina.

Un alt Decalog

01.Daca vine muntele la tine, iar tu nu esti Mahomed.... FUGI!!!!....este alunecare de teren.

02.
O femeie care iti spune varsta reala este fie prea tanara pentru a avea ceva de pierdut, fie prea batrana pentru a avea ceva de castigat din asta.

03.
Numai dupa invidia altora iti dai seama de propria ta valoare.

04.
Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce in ce mai buni, fie se transforma in otet.

05.
Munca nu a omorat niciodata pe nimeni......dar de ce sa risti?

06.
Nu este important sa castigi...este important sa-l faci pe celalalt sa piarda.

07.
CAND CINEVA TE ENERVEAZA AI NEVOIE DE 42 DE MUSCHI CA SA TE INCRUNTI, DA' AI NEVOIE DOAR DE 4 SA INTINZI MANA SI SA-I DAI UNA PESTE OCHI!

08.
Intotdeauna dragostea a fost considerata mai importanta decat banii. Dar nimeni nu s-a intrebat cat costa 1 kg de prezervative.

09.
Nimeni nu e destul de inteligent ca sa poata convinge pe un prost ca e prost.

10.
Cu cat regula e mai stricta, cu atat capul care a conceput-o e mai prost.

Ecce homo-Ion Minulescu

Eu sunt o-mperechere de straniu

Şi comun,

De aiurări de clopot

Şi frământări de clape -

În suflet port tristeţea planetelor ce-apun,

Şi-n cântece, tumultul căderilor de ape...

Eu sunt o cadenţare de bine

Şi de rău,

De glasuri răzvrătite

Şi resemnări târzii -

În gesturi port sfidarea a tot ce-i Dumnezeu,

Şi-n visuri, majestatea solarei agonii...

Eu sunt o-ncrucişare de harfe

Şi trompete,

De leneşe pavane

Şi repezi farandole -

În lacrimi port minciuna tăcutelor regrete,

Şi-n râs, impertinenţa sonorelor mandole.

Eu sunt o armonie de proză

Şi de vers,

De crime

Şi idile,

De artă

Şi eres -

În craniu port Imensul, stăpân pe Univers,

Şi-n vers, voinţa celui din urmă Ne'nţeles!...

Suntem aroganţi-Adrian Păunescu

Privire tricoloră

Suntem răi şi aroganţi,
I-ncurcăm pe guvernanţi,
Vrem mâncare și copii
Şi ne place să fim vii,
Mama noastră de zbanghii!

Degeaba vă miraţi mereu
Că nu e-n ceruri nici un sfânt,
Nu poate fi lumina sus,
Când nu-i dreptate pe pământ.

Ce fel de lume ni s-a dat,
S-o tot falsificam, stângaci,
Cu milioane de bogati
Şi miliarde de săraci!?

Măcar pentru aceşti copii
Un alt noroc să fi adus,
Dar, vai, sub cinice poveri,
Ei trec prin şcoli cu preţ redus.

Batrânii noştri mor uitaţi,
Pe-acelaşi tragic aisberg,
Că, la bolnavi de vârsta lor,
Salvările nici nu mai merg.

Şi, după tot ce-am îndurat,
Când mai umili si când mai bravi,
Tot noi, cei pedepsiţi din Est,
Mai devenim o dată sclavi.

Şi după ce c-am suportat
Al rinocerilor arest,
Tot noi plătim impozit nou,
Pe toate ranile din Est.

De libertate amăgiţi,
În fostul nostru lagăr mort,
Azi, nu ne duce nicăieri
Umilul nostru paşaport.

Iar, dacă nemţii s-au unit,
Sfidându-şi ultimul infarct,
De ce aceiaşi păpuşari
Pe noi, românii, ne despart?

Deocamdata n-am aflat
Un singur şef să fi venit,
Să facă bine pe pamânt
De dragul omului cinstit.

E totul numai interes
Şi tot aşa va fi mereu,
O lume fără sens moral,
Ce l-a ucis pe Dumnezeu.

Alternante-Dionisie Dubinciuc

Aud zgomotul nervilor din mine
Cum se izbeste de zidul de tacere din ochii tai
Aud freamatul zbuciumului din suflet,
Cum se loveste de zidul de tacere din mintea ta.
Aud cum se pierd pasii tai,
In negura noptii din sufletul meu.
Aud cum se detaseaza pe cer,
Linistea celor adormiti demult
Si cad pe ganduri sumbre,
Din care ma trezesc tarziu in noapte.
Si dintr-odata nu mai aud nimic.
Totul este mat, apoi luminos, apoi policolor.
Astept sa vad cum linistea ma cuprinde
Si aud si vad din nou, totul
Curat , dumnezeiesc.

Bună variantă rea -Adrian Paunescu

 La noapte ne certăm definitiv

Ne despărţim în mici felii de pâine

Şi ne urâm acum fără motiv 

Să ne-mpăcam fără motive mâine

Nu-i cauză şi nu e nici efect

În toată încleştarea asta mare

Iubirea noastră toată-i un defect

Ferească Dumnezeu să se repare

 Îmi vine să te-njur de Dumnezeu 

Şi-apoi să-l rog pe el să te salveze

Eşti binele precum eşti răul meu

Cea mai cumplită dintre ipoteze

 Mă calci pe nervi şi mă înnebuneşti

Ai să mă faci, fierbinteo şi rebelo

Cu-aceste negre mâini împărăteşti

Să-ţi nimeresc gâtlejul ca Othello

Tu, am impresia, nici nu observi

Cu ce iubire te păstrez în mine

Pe inimă te port, te duc pe nervi

M-ai prefăcut în cioburi şi ruine

 La tot ce-i hotărât definitiv

Nu am nici azi nimica împotrivă

Dar eu mă tem să nu găsim motiv

Pentru o despărţire relativă

Promite-mi că pe celălalt tărâm

Ne vom vedea cu nişte ochi de gheaţă

Atâta timp cât nu ne hotărâm

La scurta despărţire de-o viaţă

 La noapte ne certăm definitiv

Ne despărţim în mici felii de pâine

Şi ne urâm acum fără motiv 

Să ne-mpăcăm fără motive mâine

Nu-i cauză şi nu e nici efectc

În toată încleştarea asta mare

Iubirea noastră toată-i un defect

Ferească Dumnezeu să se repare

Bancuri

O vrabiuta zbura cu viteza la nivelul solului, din urma ei vine un BMW... Vrabiuta cu viteza pe langa BMW... si se izbeste de masina... cade ametita toata. Soferul opreste, o ridica, o ia acasa , o pune in colivie, ii pune niste paine,ii pune niste apa... Se trezeste vrabiuta la un moment dat si se uita buimacita in jurul ei: Vede gratii, vede apa, vede painea... - Hai sa-mi bag picioarele! L-am omorat pe ala cu BMW-ul...

Un betiv sta la bar si scrie de zor cifre pe o bucata de hartie. Barmanul curios il intreaba ce face acolo: - Nevasta-mea tine o cura de slabire si mi-a spus ca pierde un kilogram pe saptamana. - Si? - Si daca sunt exacte cifrele, scap de ea in 18 luni!

Un hot intra intr-o casa si incepe sa fure. Fura el cat fura, dar la un moment dat aude o voce: - Iisus te priveste! Se uita el in jur, nu vede nimic. Mai fura ce fura, si aude iar: - Iisus te priveste! Se uita mai bine si vede un papagal, care-i zice: - Eu sunt Moise, dar Iisus te priveste! - Care imbecil si-a botezat papagalul Moise? La care papagalul raspunde cu nonsalanta: - Acelasi imbecil care si-a botezat dobermanul Iisus...

Pasagerii din avion si-au ocupat locurile si asteapta echipajul pentru ca aeronava sa poata decola. Intr-un final, pilotul si copilotul apar si incep sa mearga printre scaune catre cabina lor. Toate semnele arata ca cei doi sunt orbi. Pilotul poarta ochelari mari, negri, are baston alb cu care loveste stanga-dreapta ca sa-si gaseasca drumul. Copilotul, are si el ochelari negri si este ghidat de un caine insotitor.. La inceput pasagerii se foiesc nervosi, gandindu-se ca e vorba de o gluma, dar cand se pornesc motoarele si avionul incepe sa ruleze usor pe pista, toata lumea se linisteste. Deodata avionul accelereaza puternic si panica se instaleaza. Unii pasageri incep sa se roage, in timp ce altii se lungesc pe podea cu mainile la cap. In timp ce avionul se apropie in mare viteza de capatul pistei, vocile devin tot mai isterice,pentru ca atunci cand avionul mai avea de rula doar 20 de metri pe asfalt, toata lumea sa urle intr-un glas. Din fericire exact in ultima clipa avionul s-a inaltat catre cer. In cabina pilotilor dupa cateva secunde de liniste, copilotul isi desclesteaza dintii: ---- Intr-o zi, nenorocitii astia or sa tipe prea tarziu si o sa murim !!!

Doi hoţi eliberaţi din penitenciar au terminat banii repede. S-au gîndit cum să facă rost de bani. Să spargă o bancă? Nu au scule performante. Să spargă un magazin? Poate nu găsesc suficienţi bani. S-au hotărît să spargă ceva la care nu se aşteapta nimeni: sediul poliţiei! Ajung în biroul comandantului şi deschid fişetul. În primul sertar, valută.- Nu luăm valuta că e înseriată! Al doilea fişet e plin cu bijuterii. - Nu le luăm că bijuteriile sînt sub urmărire! Al treilea fişet: un dosar plin cu amprente. - Ăsta îl luăm şi facem bine şi la prietenii nostri! A doua zi, ofiterul de serviciu raportează comandantului că a fost spart biroul. - Ce au luat, valuta? - Nu. - Bijuteriile? - Nu. - Atunci ce? - Condica de prezenţă a poliţiei!

Doi muncitori lucrau la un stalp de inalta tensiune. La un momentdat unul dintre ei de sus de pe stalp urla catre celalalt care era jos: - Bah, vezi ca sunt doua cabluri jos acolo, le vezi ? - Da, raspunse celalalt. - Ei bine pune mana pe unul dintr ele. Cel de jos lua un cablu in mana la care cel de sus il intreaba: - Ei, simti ceva ?? - Nu, raspunse cel de jos. - Ei bine pe celalalt sa nu pui mana ca are 30.000 de volti in el.

Un tatic vrea sa-i faca o placere fetitei lui de patru ani. Isi face rost de un costum de Mos Craciun, se imbraca in dormitor, ia un sac si un bat, intra in sufragerie si incepe: - Mos Craciun cu plete dalbeee, a sosiiit de prin nameti, sa aduca daruri multeeee, la fetite si baieti. La care fetita: - Mami, iar s-a-mbatat tati.

Un actor vede pe platoul de filmare un necunoscut. - Cine sunteţi dumneavoastră ? întrebă actorul. - Sunt dublura dvs.Vă înlocuiesc în scenele primejdioase. - Perfect. V-aş ruga să treceţi pe le soţia mea şi să-i explicaţi unde am fost noaptea trecută.

Doctorul: - Nu-mi place deloc cum arătaţi. Pacienta: - Ei, doctore, parcă dumneata ai fi cine ştie ce frumuseţe.

- Spune-mi, băiete, în propoziţia " o maşină a lovit un pieton", unde este complementul direct? - La spital, răspunde elevul , fără să stea pe gânduri.

El - Când te ţin aşa de strâns în braţe, am impresia că sunt în paradis! Dar tu. Ea - Eu am impresia că sunt în tramvai la ora prânzului.

La banca se infatiseaza un batranel care cere sa i se acorde un credit destul de mare. Putin jenat angajatul bancii il intreaba: - Ce varsta aveti? - 85 de ani, raspunde senin batranelul. - Stiti, la aceasta varsta aveti nevoie de cineva care sa garanteze ca veti achita imprumutul", ii explica functionarul. - A, nici o problema, vin cu tata! Blocat, functionarul exclama: - Cu tata? Imposibil! Dar cati ani are? - 110, replica batranul. - Haideti, va rog , insista el. - Stiti, avem nevoie de bani pentru nunta bunicului. Din ce in ce mai uimit, angajatul bancii intreaba: - Dar cati ani are bunicul dumneavoastra? - 140, veni raspunsul. - 140?, striga functionarul. Si la varsta asta mai vrea sa se insoare? La care batranelul raspunse, facand cu ochiul: Ei, nu prea vrea el, dar il imping parintii.

Nu-Sorin Cerin

Nu exista singuratate
fara moarte,
si nici viata fara speranta,
care sa nu creada,
în clipa eternitatii sale.

Nu pot sa afirm ca fericirea,
ar fi jocul vietii,
despre care moartea,
nu are habar,
dincolo de al iubirii hotar.

Nu cred în norii,
carora le este rusine,
de ploile sentimentelor,
pline de lacrimile,
sensului acestei lumi,
ce-si uda astfel destinul,
plouând cu viata!

Sunt-Grigore Vieru

Sunt pomul cel cu mere roşii,
În vârf se leagănă luceferi.
De trunchi se scarpină leproşii
Hulind pe oamenii cei teferi.

Sunt floarea cea în chip de liră,
Născută într-o vreme crudă.
Căznitul suflet o admiră,
Beţivul peste ea se udă.

Sunt cartea cea cu pagini sfinte.
Pe faţă preoţi o sărută,
Pe spate scârnave cuvinte
Înşiră golănimea brută.

Sunt o albină truditoare
„Fardată” cu polenul Lunii.
Mă ponegresc mereu laidacii
Rujaţi cu roşul Uniunii.

Sunt, poate, însuşi viitorul
Poporului cu chip de salce
Pe care-l mai învaţă chiorul
Pe unde şi-n ce fel să calce.

Sunt cel ce vrea să cânte-n Piaţă
A libertăţii dulci prescură,
În gură c-un baston de gumă,
Cu un căluş cazon în gură.

Sunt pata cea de sânge, zisa
Republica Moldovenească
Ce-n loc să frigă ucigaşul,
Încearcă veşnic să-i zâmbească.

Sunt dorul care zboară peste
Zăgaz şi apă înspumată –
Un fel de tristă libertate
Cu lacrimi mari încoronată.

Sunt Prutul singur şi istoric,
Ghimpata sârma îl răneşte.
Îl suge de-o vecie marea,
El de-o vecie izvorăşte.

Sunt doina, taina ei, pe care
Nu poţi s-o-năbuşi, nici s-o sperii
Chiar dacă-ar fi acoperită
Cu-o mie una de Siberii.

Odă sarmalei – Păstorel Teodoreanu

Cum s-ar defini sarmaua?

Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat

somnul lung metamorfozic în butoiul de murat…

Potpuriu de porc şi vacă, simfonia tocăturii,

imn de laudă mâncării, înalţat în cerul gurii.

O cochetă care-şi scaldă trupu-n sos şi în smântână

și se-nfăşoară în varză ca în valuri de cadână.

O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă

c-o bărdacă de vin roşu şi-un ceaun de mămăligă.

Oponentă din principiu şi un straşnic adversar

pentru tot ce e dietă sau regim alimentar.

Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată

ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată.

Locatară principală ţine-n spaţiu tolerate,

perle de piper picante, boabe de orez umflate.

O prozaică’nnăscută, cum s-o prinzi în prozodie

că de când e lumea, porcul n-a citit o poezie.

Un aducător de sete, de bei vinul cu ocaua.

Iată-n câteva cuvinte, cum s-ar defini… sarmaua!!!

Dem Radulescu Milogul,SA (cersetor independent).mp4

Români prin Europa-Adrian Păunescu

Interzis românilor

Pe această uşă,
Astfel scriu stăpânii:
Interzis să intre
Câinii şi românii.

Umblăm prin Europa ca bezmetici,
N-avem de lucru, n-avem bani de pâine,
În vremurile când nu mai contează
Deosebirea dintre om si câine.

Acesta e şi continentul nostru,
Plutim incestuos din ţară-n ţară,
Copiii-nvaţă multilingv, cerşitul,
Cum pot şi omorî şi să şi moară.

Şi nimeni nu ne mai întinde mâna,
Decât cu viclenia jucauşă,
De-a ne o prinde şi de-a o închide,
Cu minimum de riscuri, în cătuşă.

Noi suntem infractorii de serviciu
Ai Europei, care sta la pândă,
Aşa cum e cu alţii iertătoare
Ea ca pe sclavi încearca să ne vânda.

Părinţii şi copiii mor, prin ţară,
Şi noi de noi ne-străinam cu toţii,
Purtând pe umerii trudiţi si gârbovi
Cămaşa rece a străinătăţii.

În plină degradare, zi şi noapte,
Invidia şi dorul ne apasă,
Ne lenevim, ne pervertim, ne ducem,
Că n-avem loc şi rost la noi acasă.

Umblam prin Europa fără ţintă,
Ca nişte zilieri, de azi pe mâine,
Furam şi siluim, mai şi ucidem,
Români la rangul dintre romi şi câine.

Bărbatul şi femeia-Victor Hugo

Bărbatul este cea mai elevată dintre creaturi. Femeia este  sublimul  ideal.
Dumnezeu a făcut pentru bărbat un tron, pentru femeie un altar.
Tronul exaltă, altarul sfinţeşte.
Bărbatul este creierul, femeia este inima.
Creierul creează lumină, inima produce iubire. Lumina fecundează, iubirea reînvie.
Bărbatul este puternic prin raţiune, femeia este invincibilă prin lacrimi.
Raţiunea convinge, lacrimile înduioşează sufletul.
Bărbatul este capabil de eroism, femeia – de orice sacrificiu.
Eroismul înnobilează, sacrificiul aduce sublimul.
Bărbatul are supremaţia, femeia are intuiţia.
Supremaţia semnifică forţa, intuiţia reprezintă dreptatea.
Bărbatul este un geniu, femeia este un înger.
Geniul este incomensurabil, ingerul este de nedefinit.
Aspiraţia bărbatului este către gloria supremă, aspiraţia femeii este îndreptată către virtutea desăvârşită.
Gloria face totul măreţ, virtutea face totul divin.
Bărbatul este un cod, femeia este evanghelia.
Codul corijează, evanghelia ne face perfecţi.
Bărbatul gândeşte, femeia intuieşte.
A gândi înseamnă a avea creier superior.
A intui, simţind înseamnă a avea în frunte o aureola.
Bărbatul este un ocean, femeia este un lac.
Oceanul are o perlă care îl impodobeşte, lacul, poezia care-l luminează.
Bărbatul este un vultur care zboară, femeia – o privighetoare ce cântă.
A zbura înseamnă a domina spaţiul, a cânta înseamnă a cuceri sufletul.
Bărbatul este un templu, femeia este sanctuarul.
În faţa templului ne descoperim, în faţa sanctuarului îngenunchem.
Bărbatul este plasat acolo unde se sfârşeşte pământul, femeia acolo unde începe cerul.

Lacrimile-Lucian Blaga

Cand izgonit din cuibul vesniciei
intaiul om
trecea uimit si-ngandurat prin codri ori pe campuri,
il chinuiau mustrandu-l
lumina, zarea,norii – si din orice floare
il sageta c-o amintire paradisul -
si omul cel dintai, pribeagul, nu stia sa planga.
Odata istovit de-albastrul prea senin
al primaverii,
cu suflet de copil intaiul om
cazu cu fata-n pulberea pamantului:
“Stapan, ia-mi vederea,
ori daca-ti sta-n putinta impaienjeneste-mi ochii
cu-n giulgiu,
sa nu mai vad
nici flori, nici cer, nici zambetele Evei si nici norii,
caci vezi – lumina lor ma doare.”

Si-atuncia Milostivul intr-o clipa de-ndurare
ii dete lacrimile.

Întrebări-Nichita Stănescu

Trăim un prezent pur?
A trăi înseamnă timp?
Timpul este tot ceea ce nu înţelegem?
Timpul este tot ceea ce nu suntem noi?
Există timp acolo unde nu este nimic altceva?
Timpul este fără să fie?
Timpul este însuşi Dumnezeu?
Inima mea bate în timp?
Sunetele, mirosurile,
pipăitul, gustul, vederea
sunt chipuri ale timpului?
Timpul este legat de lucruri?
Timpul este legat de cuvinte?
Gândurile sunt timp?
Timpul este însuşi Dumnezeu?
A fi, înseamnă timp?
A avea, înseamnă timp?
Ceasurile sunt bisericile noastre
de mână sau de buzunar,
de perete...
Ne rugăm luând cunoştinţa
de bătaia lor înscrisă pe cadrane...

Vremea sărbătorilor-Adrian Păunescu

Ideal suprem:

Vremea să se cearnă

Şi să mai avem

Sărbători de iarnă.

Dacă taci puţin,

La lumina lunii

Vezi dinspre destin

Revenind străbunii.

Lupi pe sate bat,

Viscolul se-aude,

Să te-mbraci curat

Şi să mergi la rude.

Toţi cei dragi se-ntorc

Casa le e rana

Şi să tai un porc

Şi să-i faci pomana.

Mistic nu-i nimic

În acestea toate

Mai eşti om un pic

Inima mai bate.

Cucuvăi şi cuci

Viaţa o apasă,

Unde să te duci

Dacă nu acasă?

Lămpile se-aprind

Ora e târzie,

Ninge hohotind,

Din copilărie.

Cel care erai

Reapare, iată-l,

Şi în simplu strai

Mama ta şi tatăl.

Tu şi tu şi tu

Morţii frâu puneţi-i,

Să nu pierdeţi, nu,

Sensul pur al vieţii.

Plugul cel suprem

Brazde-n cer răstoarnă

Dacă mai avem

Sărbători de iarnă.

Viori aprinse,femeile-Lucian Blaga

Viori sunt femeile,
tremur în palme răsfrânt.
Le slăvesc şi le cânt
pentru sfârşitul de drum
ce-l au pe pământ.
Lemn moale, lemn sfânt!
Viori sunt femeile,
vibraţie fără cuvânt,
viori aprinse subt arc
în flăcări şi fum.

Amor virtual

-Tata, cum am am aparut eu pe lume??
Tata zice: – Baah fiule, cred ca intr-o zi tot ai sa afli! Hai sa-ti spun pe limba ta. Pai, eu si cu maica-ta intr-o zi am intrat intr-o camera de chat a Yahoo-ului. Am aranjat apoi o intilnire via e-mail cu maica-ta si ne-am intalnit intr-un internet cafe virtual. Ne-am strecurat intr-o camera privata, unde maica-ta a fost de acord cu un download din hard-ul meu. Imediat ce eram gata de upload, am descoperit ca nici unul dintre noi nu folosise firewall-ul si fiindca deja era prea tarziu sa dam delete, noua luni mai tirziu a aparut un mic popup care a tipat din toti rarunchii:You've got a mail!

Vagabonzi pe plaiul mioritic-Adrian Păunescu

Pierdem vremea în minciuni savante și în explicații de doi bani,
Nu a mai venit normalizarea de atâția si atâția ani!
Mama ei de viață păcălită, tatăl ei de obicei prostesc,
Ne-am pierdut treptat năravul muncii, nici nepoții nu-l mai regăsesc.
Libertatea ne-a plăcut ca drogul, dar am câștigat în loc de frâu-
Libertatea de-a muri de foame, într-o țară cu potop de grâu.
Ronțăim concepte generale, lașității noastre îi spunem tact
Am ajuns să facem totul invers, râdem tragic și iubim abstract.
Numai ierarhia mai contează, meritul nu are nici un preț
Oștie, ocupație sunt banii
Lașii îl fac de râs pe îndrăzneț.
A ieșit mulțimea pe șosele, cu pancarde, după port sărac
România- țară de vânzare sau măcar de închiriat pe un veac.
În maternități ni se nasc genii, care în decorul ce-l avem
N-or să se împlinească niciodată, căci ratarea e pe aici refren.
Muzica, pictura, poezia, ni se adresează indigest
Și narcotizați de atâta moarte, suntem cel mai trist popor din est!
Vagabonzi pe plaiul mioritic, am aflat un paradox infect
Că pe aici prin Dacia ferice, calitatea însăși e-un defect.
Ne tot plângem de atâta vreme că de loc nu ne putem uni
Și între timp producem dezunire,
Fiecare în fiecare zi.
Demnitatea a ajuns o cârpă între sutiene și chiloți
Și e frig și cald, ca niciodată, răstigniți între extreme toți,
Regresăm cu maximă viteză, și de viitor n-avem habar
În comuna noastra primitivă, o gorilă ne va fi primar!
S-au născut, și zi de zi prosperă, rozătorii țării din strămoși,
Hoții dobândesc în viață ranguri
Zboară vulturi, surzi cu ochii scoși.
Asta ni-i porecla potrivită, o purtăm la bine și la rău,
Vagabonzi pe plaiul mioritic,
Cei mai triști orfani de Dumnezeu .

Leibu zice-Ion Pribeagu

La un doctor vine Natan
Cu o mină foarte rea
- Doctore, chestiunea aceea
Nu mai merge cum mergea
Am luat şi cantaridă
Şi pilule de muştar
Icre negre, Perla, Titus
Însă totul e-n zadar!

- Câţi ani ai?
- Şaptezeci şi- unu!
- Apoi gata: Ce mai vrei?
Gata ai iubit atâta
Zeci şi sute de femei,
Cuconiţe apetisante
Văduve încântătoare
Dame de chantan, studente,
Picoliţe servitoare
Şi-n hambare şi pe iarbă
Şi la Cluj şi la Sovata
Şi-n cabine la Mamaia
Ce mai vrei? De-acuma e gata!

- Dar, dar eu am un prieten
Leibu, Leibu din Lipscani
Care a împlinit acuma
Şaptezeci şi opt de ani
Şi el zice că mai face
(şi adaugă surâzând)
Chiar de două ori la rând.

- Zice? - Întreabă domnul doctor
Şi un gând îl străbătu
Dacă zici că Leibu zice
N-ai decât să-i zici şi tu!

Senin-Sorin Cerin

E atât de mult senin,
în ochii inimii tale,
încât pâna si cerul gândurilor mele,
e prea plin de tine,
în splendoarea solara a fericirii,
de a ne fi întâlnit,
pe una din strazile Clipei,
pustiite de atât de mult dor,
în timpul ce avea sa astepte,
întâlnirea noastra,
cu Destinul ce pâna atunci,
era al nimanui.

Doina-Mihai Eminescu

De la Nistru pân' la Tissa
Tot Românul plânsu-mi-s'a,
Ca nu mai poate strabate
De-atâta strainatate.
Din Hotin si pân la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Si strainul te tot paste
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos pe vale
Si-au facut dusmanii cale,
Din Satmar pân' în Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român saracul!
Îndarat tot da ca racul,
Nici îi merge, nici se 'ndeamna,
Nici îi este toamna, toamna,
Nici e vara vara lui,
Si-i strain în tara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s'aseaza pe la noi;
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate;
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Îsi desbraca tara sinul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleaca
Si isvoarele îi seaca -
Sarac în tara saraca!

Cine-au îndragit strainii,
Mânca-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Si neamul nemernicia!

Stefane Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Archimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
În seama parintilor,
Clopotele sa le traga
Ziua 'ntreaga, noaptea 'ntreaga,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca sa 'ti mântui neamul tau!
Tu te 'nalta din mormânt,
Sa te aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odata,
Ai s'aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori,
Îti vin codri 'n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa piara
Din hotara în hotara -
Îndragi-i-ar ciorile
Si spânzuratorile!

Treptele evolutiei umane (!?)

Nevasta sau amanta?!

Cică se făcea un sondaj de opinie cu privire la relaţiile conjugale şi modul de a le privi în diverse pături sociale. Anchetatorii se opresc prima data la un muncitor:
- Cum credeţi că e mai bine, să ai nevastă sau amantă?
- Păi, dom'le, eu zic că e mai bine să ai nevastă.
- De ce?
- Păi eşti mai împăcat să ştii că te-ai însurat după lege, că nu trăieşti în păcat şi au şi copilaşii doi părinţi, cum se cuvine.
Urmează un intelectual, aceeaşi întrebare:
- Părerea mea este că e mai bine să ai amantă, pentru că e relativ mai civilizat: cînd unul se plictiseşte, pleacă pur şi simplu, fără formalităţi, divorţ, tribunale, etc. Şi-apoi mai e şi acel savuros sentiment de clandestinitate…
Şi în sfirsit, un academician:
- Domnilor, fără îndoială că cel mai bine este să ai şi nevastă, şi amantă.
- ?! (stupoare printre anchetatori).
- Păi să vă spun cum e în cazul meu: acum, de exemplu, nevasta ştie că sînt la amantă, amanta ştie că sînt la nevastă, iar eu stau în bibliotecă şi citesc…

Educatie aleasa

Subject: Proveniti dintr-o familie buna? :-)
Rabinul unei mici localitati a murit si dupa un timp congregatia a hotarat ca vaduva trebuie sa se recasatoreasca. Avand in vedere ca localitatea era mica nu s-a gasit decit un candidat: macelarul. Nu prea entuziasta, pentru ca se obisnuise sa traiasca cu un intelectual, vaduva accepta totusi. Dupa casatorie, vineri seara si dupa baia rituala, sotul ii spune fostei vaduve:
- Mama mi-a spus ca la inceputul Sabatului trebuie sa fac dragoste cu nevasta, inainte de a merge la sinagoga. Si au facut-o.
Revenind de la sinagoga sotul spune:
- Tata mi-a spus ca trebuie sa fac dragoste cu nevasta inainte de masa. Si au facut-o din nou.
Inainte de a se baga in pat pentru culcare sotul spune:
- Bunicul a spus ca trebuie sa faci dragoste in noaptea de Sabat. Si au mai facut-o o data.
A doua zi dimineata, la trezire sotul a spus:
- Matusa mi-a spus ca un evreu pios isi incepe ziua de Sabat facand dragoste.
Si au facut-o inca o data.
Luni dimineata, fosta vaduva a rabinului se intalneste la piata cu o prietena care o intreaba:
- Cum iti merge cu noul sot, macelarul?
- Draga nu e chiar un intelectual, dar sa stii ca provine dintr-o familie foarte buna... care i-a dat o foarte buna educatie!

Din "Elogiul nebuniei"-Erasmus

Când un om ia un dovleac drept o femeie, nu şovăie nimeni să-l creadă nebun, pentru că un asemenea caz este rar, când, însă, un bărbat o crede pe nevasta sa care i-a sădit o întreagă pădure de coarne pe cap credincioasă ca Penelopa şi, în fericita lui închipuire, îşi binecuvântează soarta, - pe un astfel de om nu-l numeşte nimeni nebun, pentru că acest lucru li se întâmplă multor bărbaţi.

Dor-Valeriu Barbu

parcă aş fi mâncat
varză murată
aşa-mi scârţâie între dinţi
teiubescul

De ce mă doare locul lipsă
de unde ai smuls, Doamne, coasta
să faci femeia?!

Dialog bovin

Despre cei cu limba lată
Se vorbeşte că, odată,
Tot păscând într-o poiană,
Boul o-ntâlni pe vacă.
Brusc le reveniră-n minte,
Dulci, aducerile-aminte,
Dar să facă pe eroul,
Vorba o deschise boul:
- Ţi-aminteşti, frumoasă Vineri,
Când eram şi noi mai tineri...?
Te-am văzut şi m-ai plăcut,
Când te-am vrut, te-am şi avut,
Iar te-am vrut, te-am tot avut,
N-ai mişcat, nici n-ai gemut...
Vaco...!

Vaca, foc de supărare,
Cu codiţa-ntre picioare
Fără nici-un chef de şagă,
Mai că începu să ragă,
Dar cu toată supărarea,
Stăpânindu-şi indignarea
Şi dorinţa de-a pleca,
Boului grăi aşa:
- Dragule, mi-aduc aminte,
Eram mică, fără minte...
M-ai văzut şi te-am plăcut,
Când m-ai vrut, m-ai şi avut,
Iar m-ai vrut, m-ai tot avut,
Am mai vrut, n-ai mai putut...
Boule...!

Morala

Dragii mei baieţi şi fete,
Ca să nu aveţi regrete,
Evitaţi, de-acum-nainte,
Partenerii fără minte.

Fumatul pe timp de criza

Radio Erevan -ultimile noutati

Un ascultător: De ce romanele poliţiste sunt scrise, cu mici excepţii, numai de bărbaţi ? Radio Erevan : Fiindcă femeile nu ştiu să păstreze un secret până la capăt.
* Un copil: Nene, ce face găina după ce a ouat ? Radio Erevan : Publicitate !
* Un ascultător: Există în viaţa unei femei 10 ani cu adevărat frumoşi ? Radio Erevan : Absolut ! Cei dintre 28 şi 30 de ani.
* O ascultătoare: Ce este un corp transparent ? Radio Erevan : Ceva prin care se poate vedea. Exemplificăm: gaura cheii !
* Un ascultător: Ce este un an lumină ? Radio Erevan : Pe noi nu ne interesează, noi plătim consumul lunar.
* Un alt copil: Cât poate trăi o cămilă fără să bea apă ? Radio Erevan : Până moare.
* Primul copil: Nene, de ce toate magazinele din Bucureşti au gratii la ferestre ? Radio Erevan : Ca să se obişnuiască patronii cu puşcăria...
* Un şofer din România: O Dacie 1300 poate lua o curbă de 90 de grade cu o viteză de 120 de kilometri pe oră ? Radio Erevan : Bineînţeles că poate, dar numai o singură dată...
* O bunicuţă: Nepoţelul meu are 11 ani. Pot să încep să-i fac educaţie sexuală ? Radio Erevan : Puteţi, dacă vreţi să aflaţi noutăţi.
* Un ascultător: Ce poate face o femeie cu soţul ei care se uită tot timpul după fuste ? Radio Erevan : Vă sugerăm să-l trimiteţi într-o vacanţă în ...Scoţia.
* Un ascultător: Câţi miliardari sunt în România ? Radio Erevan : Nu stim, dar până să va raspundem, au mai apărut câţiva. * Un tânăr ascultător: Azi mă însor. Puteţi să-mi daţi un sfat ? Radio Erevan : Deja este prea târziu.
 

Radio Erevan

  Radio Erevan emite înca.
Ultimele stiri Radio Erevan raspunde ascultatorilor:
Un ascultător: Acum, in capitalism, mai poate fi actuală vechea deviză leninistă: "Invaţaţi ! Invaţaţi ! Invaţaţi !" ? Radio Erevan : Da, dar în forma: "Inhăţaţi ! Inhaţaţi ! Inhăţaţi !
* Un ascultător: Cine a inventat valsul ? Radio Erevan : Bineânţeles că Lenin, prin istorica sa lucrare: "Un pas înainte, doi paşi înapoi".
* Un copil: Când e timpul cel mai potrivit pentru culegerea merelor ? Radio Erevan : Când doarme paznicul.
* Un ascultător: Cine a fost Cristofor Columb ? Radio Erevan : Primul socialist: nu ştia unde merge, habar n-avea unde se află şi toate acestea pe banii contribuabililor.
* Un ascultător: Ce este statistica ? Radio Erevan : Este ceva asemănător costumului de baie: arată multe, dar ascunde esenţialul !
* Un ascultător: Care a fost cel mai nefericit şi ghinionist om de pe Glob ? Radio Erevan : Iuri Gagarin, pentru că după ce a înconjurat globul pământesc de şapte ori tot în URSS a căzut.
* Un ascultător: De ce Adam şi Eva au trăit peste 800 de ani, iar astăzi omul nu trăieşte mai mult de 100 de ani ? Radio Erevan : Deoarece, între timp, medicina a progresat foarte mult !
* Un tânăr logodnic: Care poate fi cea mai mare decepţie a unui logodnic ? Radio Erevan : Să ceară mâna fetei şi să primească piciorul tatălui.
* Un ascultător: Ce poţi face când doctorul îţi interzice să te apropii de votcă ? Radio Erevan : Bei votca de la distanţă, cu paiul.
* Un grup de ascultători: De ce în China femeile merg în urma bărbatului, iar în America se intâmplă mai rar lucrul acesta ? Radio Erevan: In China , când o femeie merge în urma soţului înseamnă că-l respectă. In SUA, când o femeie face acelaşi lucru, inseamnă că-l urmăreşte.
* Un ascultător amărât din România: De ce trebuie să strângem cureaua în vremuri de tranziţie ? Radio Erevan : De gât.
* O tânără ascultătoare, nevinovată şi pudică: De ce multe fete se căsătoresc cu bătrâni care înnoată în bani ? Radio Erevan : Fiindcă sunt foarte miloase ! Vor să-i salveze de la înec !
* Un ascultător: Cum se trece de la capitalism la socialism ? Şi, mai ales, cum se poate trece de la socialism la capitalism ? Radio Erevan : De la capitalism la socialism se poate trece prin revoluţie; iar de la socialism la capitalism cel mai bine se poate trece prin agenţiile de turism.
*   Un ascultător: Prin ce a rămas celebru Războiul de 100 de ani ? Radio Erevan : Prin faptul că atunci a apărut centura de castitate şi meseria de lăcătuş mecanic !
* Un ascultător: Există vreo asemănare între istorie şi sutien ? Radio Erevan : Desigur ! Una foarte mare ! Amandouă deformează realitatea !

* Un ascultător: Cum se îmbracă eschimoşii ? Radio Erevan : Repede !

Ne-om întâlni în cer-Pavel Coruț

Deşi suntem frumoşi şi buni,
Iubirea noastră-i un blestem,
Se-nfruntă-n Cer zeii străbuni,
O zi de linişte n-avem..

Să pleci desculţă mândro-n Cer,
S-ajungi la zeii răi şi cruzi,
Nu vezi speranţele cum pier?
Nu vezi, iubito, şi n-auzi..

Iubire, lacrimă de stea,
Nu vezi speranţele cum pier,
Cum scade viaţa mea şi-a ta?
Se-nfruntă zeii noştri-n Cer..

Să strigi, iubito, să te-aud,
Că viaţa noastră îi-n dureri,
Căci sub destinul rău şi crud
N-avem speranţe de-nvieri.

N-avem nici vreme să iubim..
Nu vezi speranţele cum pier,
Cum înserăm şi asfinţim?
Ne-om întâlni iubito-n Cer...

Iubire, lacrimă de stea,
Nu vezi speranţele cum pier,
Cum scade viaţa mea şi-a ta?
Se-nfruntă zeii noştri-n Cer...

Iubire, lacrimă de stea,
Nu vezi speranţele cum pier,
Cum scade viaţa mea şi-a ta?
Ne-om întâlni iubito-n Cer...

Păcatul-Alexandru Vlahuţă

Păcătuit-a omul în vremuri fericite,
Când nu-i lipsea nimica, nici hrană, nici odihnă,
Când n-avea a se teme de zile amărâte,
Când roabă-i era lumea - şi el domnea în tihnă.
Pământul, încă proaspăt, pătatu-s-a de sânge
Când lumea era largă şi oamenii puţini,
Când nimenea, sub soare, n-avea de ce se plânge,
Când cerul n-avea trăsnet - şi nici pământul spini.
Şi vreţi ca astăzi omul să nu păcătuiască?
Când grijile-l apasă, nevoile-l muncesc,
Când el se vede-n lume menit să pătimească,
Când rălele-l frământă, şi poftele-l robesc!
Şi vreţi să n-avem Caini, când e nepotrivire,
Şi ură şi cruzime în neamul omenesc,
Când neagra duşmănie şi lacoma râvnire
De-a pururea-ncuibate în inimi clocotesc!
Nu, nu; din nopţi pierdute în vremuri depărtate
Blăstemul stă pe oameni, în veci vor suferi,
Şi râvna, şi ispita, şi negrele păcate
Născutu-s-au cu lumea, cu lumea vor pieri!

Versuri-Florin Iaru

Henri Matisse

Dragostea mea a ajuns la locul faptei
cu mii de zile întîrziere.
Te găsiseşi să mori în America
în braţele colorate ale unui ecran-bărbat
şi te-a plîns numai Hermes electricul
acolo, căzută şi arsă lîngă pat.
Tu nu mă ştii deloc pe mine, Fulminata!
Tu nici n-ai visat!
Cum te mai căutasem, zornăitor de braţe şi glasuri
şi gînduri şi nasuri suflate
şi inimă - un fel de inimă
atîrnată de trup
ca un deget plimbat
prin foiala hebdomadarelor de scandal.
Te-ai găsit să mori în America...
Şi încă cum!
Carne şi sentimente sfîrîiră
pînă te-ai abandonat şi te-ai făcut scrum!

Aşa s-a-ntîmplat:
am auzit brusc, într-un fier înnoptat
grohăitul scîrţîit, animal şi mizer
cu care ai atins moartea.
Am zărit brusc
flacăra botului
ochiul umblat al înotului
sînii sexul şi inima ta în bikini
făcînd condensatorii să pocnească
şi - intrînd în tine - scîrţîitul flasc al luminii
cu care moartea mi te-a adorat.
Şi numai Hermes, electricianul, te-a plîns
cu toată compania.
Şi-a stat în aer o clipă
un fetus enorm
într-o cagulă de somn.
Şi moartea mi te-a adorat, Fulminata,
electrica finală a unui orgasm de gală
te-a adorat.

Am auzit brusc, am văzut brusc
sentimentele spărgeau metodic ochii timpului de iarnă
şi iarăşi brusc am uitat că nu aveam cum te cunoaşte
căci simţurile îşi luaseră pauza de masă
şi scoteau salamul de vis din hîrtia de ziar
(colorat sintetic - aromatizat artificial).
Un regret sări brusc să-mi ofere
neputinţa rostogolirilor moi din sfere.
Numai că tu... numai că tu... Fulminata...
ce să mai vorbim... să mori în America....
(Bănuiesc că pe undeva, prin morga oraşului natal
te-a plîns numai electricianul Hermes ca un erou imperial)
Atît.
Ochii tăi moi, Fulminata
şterşi de dorinţe electrice
tipăriţi încă o zi două trei
pe prospecte de bikini cu petice
ochii unei posibile tandre femei
(spun acum la rece
în clipa lecturii
cu verbale bucurii ale gurii)
pe care n-o am aflat în poemul naturii.

Memoria - unde nevroza făcuse o cută
am călcat-o mărunt-mărunt în picioare.
Sîngele l-am oprit cu lipitori de ziare.
Iar hîrtia subţire a cardiogramei
am traversat-o cu munci şi zile.
Mai rămîn
icnete ofuri speculaţii
ce... săă... ah, Fulminata, bezmetico!
De aceea închei apocrif aceste zadarnice ore
cu titluri de-o şchioapă, de-o surdă, de-o moartă:

FULMINATA DAL TELEVISORE
DURANTE UN FOLLE GIOCCO EROTICO!

de-a waţi ascunselea

Criza energiei a alungat bulevardul 1 Mai
la periferie.
N-auzi cîntări, nu vezi lumini de baluri;
maşina 34, înhămată la şoferi singuratici
îşi cîştigă existenţa.
În piaţa de f

lori a singurătăţii
eu cînt o baladă
la pianul mecanic
femeii
ce a coborît în întunericul
acestui de-a waţi ascunselea.
Ea se sufocă fragilă
în dragostea mea
lipsită de viitor.
- Dă-mi energia electrică - suspină ea -
dă-mi voltajul, dă-mi amperajul
dă-mi parfumul electrizat
din care m-am coborît pînă la tine!

Maşina 34 nechează ducînd-o înapoi.
Ea
de la geam
nu ştie vai dacă să mă regrete
nu ştie vai dacă să rîdă cînd mă vede urcat
pe epava pianului din piaţa de flori şi dîndu-mă
peste cap la plecare.

"Îţi pare rău" mă acuză un om albastru
cu suflete de vînzare.
"Îţi pare rău?" mă întreabă o femeie ruinată
din dragoste pentru asfaltul autostrăzii.
"Îţi pare rău..." conchid vidanjorii, sentimentalii
mînuind pompa, aspirînd canalul
aruncînd cu becuri uscate după cotoii îndrăgostiţi.
"De ce să-mi pară rău?" răspund
căzînd de pe pian
"mai funcţionează şurubul
pinionul
şi piuliţa
mai bate
roata maşinilor de cusut
se învîrte
cilindrul cu găuri
se aprinde motorul
de la flacăra
inimii mele
Nu-mi pare rău!
Prietenii mei dorm pe acoperişuri
prietenii mei dorm
dar ar putea depune
ceva în acest sens"
Mai bine ajutaţi-mă
voi, vidanjorilor
tu, femeie de autostradă
tu, albastrule somnambul
ajutaţi-mă
să trag această grea perdea
a camerei mele
peste viziunea maşinii 34
înhămată la şoferi singuratici
şi care continuăcontinuă
să îşi cîştige existenţa.

Noutăţi despre Euridice-Florin Iaru

Ce ghinion, frumoaso, cumplit ghinion!
Te-ai îndrăgostit - după lungi ecuaţii
după lungi tribulaţii
în care te-ai frecat de toţi tatuaţii -
acum şi de omul frigider
cel de te mîngîie înfrigurat şi de fier
şi care te pătrunde
prin bucătării rotunde
cu falusul lui de ger.
Ce-ai făcut, proasto?! Cum i-ai deschis uşa
Cum de-ai căzut atîta de jos?
Ce-am să mai cînt despre tine
pe coale veline
în zile senine?
Cum să mai trăiesc lîngă frigider?
Cum să mai pun laptele ouăle vinul în frigider
fără să plîng fără să zbier
de ce e atît de frig în frigider?
Ce e becul ăsta cînd deschid uşa şi nu te găsesc?
Ce e groapa asta adîncă în metrul lui cub?
Daţi-mi, vă implor, un punct fix: un termostat, un şurub...
Domnule cu pălărie!
Obosesc!
Mă opresc!
Nu mai pot să cînt!
De ce tocmai în frigider atîta pămînt?

Am tăcut m-am întors te-am pierdut
în faţa ieşirii
şi-am fost scos la plimbare cu dricul.
Tu
te-ai rătăcit şi mai tare
te-ai iubit, nu te-ai mai fi iubit în continuare
în compartimentul de foarte înaltă refrigerare.

declaraţia de independenţă

Această dimineaţă a început aseară
cu o durere de cap
cu o debarcare în Angola
somn
o femeie
iarbă de sticlă
pick-nick imoral (cu idei)
mai multe femei plimbîndu-şi umbra la soare
cîţiva germeni de melancolie
orele
soarele
evenimentele
capul meu strîns
în lemnăria patului
sufletul tău iubito strîns în lemnăria patului
schisma albastră a unui cuţit
pus din adolescenţă la mijlocul patului
ah evenimentele
ah evenimentele
ne-am îmbrăţişat (fireşte)
jurnalul intim îşi clefăie foile
pendula pleşuvă face dragoste
cu interiorul domestic
o durere de cap
o debarcare în Angola
o dormi
o dormi
prin parcuri bătrînii ultimului război
zbîrcesc cu umbra lor
soarele
aha - soarele
şi dimineaţa
aha
- Bună dimineaţa.

Ordinul jartierei-Florin Iaru

Eram ultimul reprezentant
al camerelor locuite
(şi cel mai întîrziat)
În urmă, paharul gol mă va descrie
cum nu se poate mai bine...
Femeia care a rîs gîdilată...
Pendula care a fost consultată...
I.M.S.-ul înecat în zăpadă şi pe care am scris
un cuvînt mic...
Cîinele care n-a vrut să-nţeleagă
cum se poate trăi în case pe timp de iarnă...
Brusc am început să vorbesc cîinelui
să-i spun îngrozitoarea
a camerelor locuite
cu ferestre nisipoase
cu bibliotecă încinsă la roşu.

Brusc a început cîinele să mă înţeleagă
şi coada lui grea a dirijat o clipă timpul.
Brusc ne-am declarat de acord
cu zăpada care înnebunise
în cădere liberă.

- Dă-mi un foc - a adăugat tîrfa - şi
hai în parc să facem ceva pe zăpadă!
Apoi şi-a suflecat tot piciorul
pînă la jartiera bătrînă
pe care mai putrezea în patru litere
obositul Hony.
- Dă-mi un foc a spus şi hai în parc.
Lumea nu merită decît un sfîrşit
în negru pe alb.

Ea îşi făcea meseria.
Eu nu i-am spus nu.
Eu am dus coasa ei, umbreluţă tăioasă pe umăr
fără să mai tai
Cîinele ne-a urmat scoţînd strigăte de uimire.
(Poate că ei îi plăcea să facă asta.
Poate că de aceea suna ceva ruginit
pre braţul coapsei dumisale)
Poate aşa umbrele lumii rămăseseră rare.
Dar spune şi tu, iubito,
cine-ar fi gîndit ceva rău,
nu zău,
cine-ar fi gîndit ceva rău
pe o asemenea ninsoare?

Hai Ku
Mine peste muntele Fudji

Capul meu cade
pe
maşina de scris
..........................
fruntea de rînduri mi-a plină

cîntec de trecut strada

Ce grea a fost strada pe care m-am culcat!
Sufletul meu a umplut perne cu pietre
cu şisturi bituminoase -
şi în oase
a curs cu măduvă de lătrat.
Ce greu era semaforul de treceri pe roşu
în chinuri năştea el culoarea verde!
Ce aglomeraţie pe zebră
pe rinocerul ce-a refuzat
plimbarea duminicală
pe acuzatul
cu mîinile electrocutate în poală
şi o femeie care ieşea şuierînd
din amintirile tale
ca x y din algebră
ca publicul evacuat din sală.

Ce grea era strada, mamă, pe care m-am culcat!
Ce trist trombonistul
care lega trotuare
cu arpegii sfîşietoare
do-mi do-re-mi fa-fa-fa
Maşinile grele - ce multe se adunaseră
şi ce discret - mă călcau
triburi barbare
avînd de păscut
de luat femei
de hrănit o Asie mare
cît un început de iluminare
Ce greu era episodul care cădea din televizor
ca o halteră mondială pe un particular picior

Mi-aş fi aşternut pămînt de-aş fi crezut în stele -
aş fi dormit străzi şi bulevarde de-a rîndul
pentru că
domnilor, da,
eu am făcut sfertul de secol
în oraşe fără părere de rău.

Ce greu era corpul tău
în mişcare
prin
dragostea mea
copilul meu
Strig
din nou după tine
cu toată singurătatea de care sînt în stare.

Aer cu diamante-Florin Iaru

Ea era atît de frumoasă
încît vechiul pensionar
se porni să roadă tapiţeria
scaunului pe care ea a stat.
În iarna curată, fără zăpadă
maşina uscată încercă s-o ardă.
Dar ea de mult coborîse cînd s-a auzit
înghiţitura.
Şoferii mestecaţi
au plîns pe volanul păpat
căci ea nu putea fi ajunsă.
În schimb era atît de frumoasă
încît şi cîinii haleau
asfaltul de sub tălpile ei.

Atunci portarul îşi înghiţi decoraţiile
cînd ea intră în casa fără nume
iar mecanicul sparse în dinţi
cheia franceză şi cablul
ascensorului ce-o purtă
la ultimul etaj.
Paraliticul cu bene-merenti
începu să clefăie clanţa inutilă
şi broasca goală
prin care nu putea curge
un cărucior de lux.

Ei cu toţii mîncară
piciorul mansardei
ei cu toţii mîncară ţiglă
cînd ea urcă fîlfîind pe acoperiş
cînd ea nu putea fi ajunsă.
Meteorologul de pe muntele Golgota
roase timpul probabil
iar ultimul Om în Cosmos
îşi devoră capsula
cînd ea depăşi sistemul terestru
- Ce-ai să faci de-acuma în cer? -
au întrebat-o
cu gurile şiroind de regrete.
Dar ea era atît de frumoasă
încît a fost la fel de frumoasă
şi-n continuare.

Iar ei nu găsiră în toată
lumea largă
destule măsele
destule gîtlejuri
în care să spargă
să macine să îndese
distanţa care creştea mereu
şi restul cuvintelor pînă la moarte.

Si cu asta ce-am facut?-Constantin Tanase

Ne-am trezit din hibernare
Şi-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!?
Şi cu asta ce-am făcut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Şi-am luptat, cum am ştiut,
S-avem nouă guvernare?
Şi cu asta ce-am făcut?

Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în săracie?
Şi cu asta ce-am făcut?

Ia corupţia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare?
Şi cu asta ce-am făcut?

Pentru-a câştiga o pâine,
Mulţi o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin ţări străine?
Şi cu asta ce-am făcut?

Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc într-una taxe-accize
Şi cu asta ce-am făcut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Şi cu asta ce-am făcut?


Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Ţara-i plină de vedete,
Şi cu asta ce-am făcut?

Pleacă-ai noştri, vin ai noştri!
E sloganul cunoscut;
Iarăşi am votat ca proştii,
Şi cu asta ce-am făcut?

-----------------------------------

Daţi-mi un trup- Lucian Blaga

Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,
şi totuşi
flori albe şi roşii eu nu-ţi pun pe frunte şi-n plete,
căci lutul tău slab
mi-e prea strâmt pentru straşnicul suflet
ce-l port.

Daţi-mi un trup,
voi munţilor,
mărilor,
daţi-mi alt trup să-mi descarc nebunia
în plin!
Pământule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei năprasnice inimi,
prefă-te-n lăcaşul furtunilor cari mă strivesc,
fii amfora eului meu îndărătnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea măreţii mei paşi
şi-aş apare năvalnic şi liber
cum sunt,
pământule sfânt.

Când as iubi,
mi-aş întinde spre cer toate mările
ca nişte vânjoase, sălbatice braţe fierbinţi,
spre cer,
să-l cuprind,
mijlocul să-i frâng,
să-i sărut sclipitoarele stele.

Când aş urî,
aş zdrobi sub picioarele mele de stâncă
bieţi sori
călători
şi poate-aş zâmbi.

Dar numai pe tine te am, trecătorul meu trup.

Maher Zain - For The Rest Of My Life | Official Music Video

Ordinea de zi-Adrian Păunescu

 După-atâtea grozăvii care mai sunt
Şi-naintea celor ce vor fi
Noi, cei simpli şi cei buni de pe pământ
Vrem o altă ordine de zi.
Recunoaştem, sunt probleme, fel de fel;
Se tot plimbă-n pielea unui urs,
Dar înaintăm solemn acest apel,
Dar înaintăm acest recurs:

 Viaţa noastră, unde e?
Viaţa noastră, ce-aţi făcut cu ea?
Viaţa noastră, unde e?
Viaţa noastră, ce-aţi făcut cu ea?
În cuprinsul tablei noastre de valori,
Peste aur şi argint şi diamant
Pentru noi, ca simpli muritori
Viaţa-i lucrul cel mai important.

 Viaţa noastră n-are parcă niciun rost,
Viaţa noastră e un ban de schimb.
Pe pământ, noi, oamenii, o ducem prost
Şi murim absurzi şi n-avem timp.
Dacă-i bal atunci să fie, totuşi, bal.
Protestăm în modul cel mai crunt,
Nu vrem milă sau concediu medical,
Vrem să ne înscriem la cuvânt.

 Haideţi să uităm să vieţuim urât,
Mai avem pe lume ce iubi,
Şi, sătui de surogate până-n gât,
Să refacem ordinea de zi!
Dacă-i bal atunci să fie, totuşi, bal
Şi un ceai să fiarbă în ibric,
Puneţi viaţa noastră punctul principal

Şi în rest să nu vorbiţi nimic.