miercuri, 12 februarie 2014

Balada lui Siminic

                   Colo-n jos pă prundurele
                        Ziduiesc trei frățurele.
                        Care cum zidul făcea
                        Pe noapte se surpa.
                        Ei așe s-o sfătuit:
                        Care nevasta-a vini
                        Cu prânzu' mai dimineață
                        Tăt în zâd s-o zâduiască.

                        Nevasta lui Siminic
                        Dimineața s-o sculat
                        Și pă față s-o splat
                        Și prânzu' și l-o gătat
                        Și pruncii i-o așezat,
                        La Siminic o alergat.

                        Siminic din grai grăie:
                        - Doamne, la nevasta me,
                        Dă-i, Doamne, un lup nainte,
                        Doară ie s-o spăimânta
                        Și prânzu' și l-a vărsa
                        Și napoi s-a înturna.
                        Ea lupu' l-o-nconjurat
                        La Siminic o alergat.

                        Siminic din grai grăie:
                        - Doamne, la nevasta me,
                        Dă-i, Doamne,-un lujer nainte,
                        Doară ie s-o-mpiedica
                        Și prânzu' și l-a vărsa.
                        Ea lujeru' l-o-nconjurat
                        La Siminic o-alergat.

                        - Haidați, măi frați, să prânzim,
                        Nevasta să zâduim.

                        Zâduită până-n brâu,
                        Răsărit-o-on spic de grâu;
                        Zâduită până-n barbă,
                        Răsărit-o-on spic de iarbă.

 variantă a baladei Meșterul Manole, culeasă de Pamfil Bilțiu 





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu