vineri, 21 februarie 2014

Melancolia născuţilor sub semnul scorpionului

Te opreşti obosit de prea mult dor tremurat, cerşind păsărilor o aripă pentru sufletul tău.Vine o vreme când treptele dispar, suişuri şi coborâşuri rămân doar ca pe o pârtie. Neînţelesul adânceşte lacrima şi o zbate ca pe o uşă .Privind în tine insuţi te găseşti străin ,fără tălmaci.Îţi odihneşti pe genunchi capul ,cautând alinare,răspuns la întrebări nerostite.
 E durere în aerul serii ?
E tăcere?
 E melancolia născuţilor sub semnul scorpionului, a acelora care au urcat spre mare pentru a putea înţelege  ,coborând,care e drumul spre cer.
Publicat de la

Un comentariu:

  1. radu B24 februarie 2014 la 02:05

    Melancolia vine,vine odată cu anii trecuți, cu asfințituri și răsărituri superbe, pierdute de țipătul ceasului obscen al ritmului urban,cu florărese cu marfa nevândută decât la evenimente,cu rușinea de a mai fi tânăr în gând și haine,cu....locurile furate de schimbarile tumultoase din jurul nostru....cu ticăit obscen de ceas nemuritor........

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)