Păstra bunica nişte riduri
Într-o cutie de chibrituri
Şi numai ce şi le punea
De câte ori se enerva.
Nepotul-neastâmpărat-
A dat de riduri, le-a furat,
Le-a pus pe frunte, le-a lipit
Şi gata- a îmbătrânit!
Acum bunica-i o copilă,
Iar puştului îi plângi de milă:
Dinţii şi-a scos cu cleştele
Şi nu-i mai plac poveştile.
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu