Celei așteptate-Mihail Săulescu

Tu ce mă faci să cânt şi să visez acuma,

Eu văd că eşti departe, şi poate n'ai să vii...

Şi cine eşti, eu nu ştiu, cum cine sunt, nu ştii;

Dar simt că eşti frumoasă, că ochi albaştri ai,

Că porţi ceva în tine din rozele de Mai,

Tu, care eşti departe — şi poate n'ai să vii...

... Şi cine ştie? Poate e visul meu de vină, 

Căci el îţi dete viaţă, şi doar în el trăeşti,

Tu, care azi nu eşti — 

Şi poate nici odată aevea n'ai să fii...

Dar eu visez — şi visul aripile-şi întinde,

Dar eu visez — şi visul din nou mai mult s'aprinde,

— Chiar dacă vei rămâne un dor neîmplinit,

Tu, care nu eşti astăzi, şi poate n'ai să fii

Ori eşti, — dar prea departe, şi pururi n'ai să vii.